miercuri, 19 octombrie 2016

Satul și țăranul în pictura românească




Arta plastică contemporană românească


Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj - Napoca


20 octombrie - 20 noiembrie 2016





   Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită joi, 20 octombrie, de la ora 17:00, la sediul central al instituției, str. Memorandumului nr. 21, la vernisajul expoziției Satul și țăranul în pictura românească.  

Expoziția va fi deschisă în perioada 20 octombrie – 20 noiembrie 2016.

Expoziția Satul și țăranul în pictura românească este realizată la inițiativa unor prestigioși colecționari de artă, care și-au dorit să aducă în atenția publicului o extrem de interesantă selecție de lucrări pe care publicul larg nu are decât arareori posibilitatea de a le admira. Cele mai multe dintre acestea pot fi văzute doar în spații private, în casele acestor frumoși și pătimași culegători de valori artistice.

Expoziția prezintă lucrări ale unor artiști de valoare:

Nicolae VERMONT, prieten și coleg al lui Ștefan Luchian, a fost unul dintre inițiatorii Expozițiunii Artiștilor Independenți. A studiat la București și Munchen, fiind prezent în 1900 la Expoziția Universală de la Paris. A trecut, de-a lungul vieții, de la neoclasicism la impresionism și fauvism.

Jean Neyles, născut și școlit în Franța, stabilit de tânăr la București, este integrat, tematic și estetic, artei românești interbelice.

Gore Mircescu, buzoian de origini, a studiat la București, Barbizon și Paris. Expune compoziții de țărani, foarte îndepărtate de genul bucolic post-grigorescian, cu un marcaj realist ambițios. 

Nicu Enea a studiat la București, participând la Tinerimea Artistică, Salonul Oficial și Salonul Moldovei, culminând în străinătate cu expoziții la Belgrad, Zagreb și Expoziția internațională de la Paris. Pictura sa este una realistă, cu efecte documentare, surprinzând cu brio o localitate, un peisaj sau un gest al țăranului aflat la muncă sau în sărbătoare.

Sever Burada, craiovean prin naștere, a fost prezent la Salonul oficial de la Paris și la Salonul de la Versailles. A pictat flori, nuduri, peisaje și interioare decorative. 

Alexandru Satmary, cu studii la București și Munchen, are, ca teme preferate, peisajele, naturile statice și florile.

Honoriu Cretzulescu, realist în spiritul liric de la Iași, a realizat peisaje, portrete și naturi statice. 

Magdalena Rădulescu are o viguroasă și originală personalitate. Studiază la Munchen și Paris, expunând în mari galerii din Veneția, Paris, Cluj, București, Nisa, Lyon, Marsilia, Londra, Monaco, Roma și Milano. Prin sursa sa de inspirație, ea aparține artei românești și tradițiilor folclorului; prin tehnica picturii, ea se integrează în valorile recunoscute ale picturii contemporane. 

Nicolae Brana, fiu de plugar din Sibiu, a studiat la Cluj și Paris. Mereu revoltat, a fost un reprezentant autentic al specificului românesc, cu accente pe nuanța ardelenească.

Traian Bilțiu-Dăncuș, maramureșean din Ieud, a studiat la București, călătorind pentru a-și perfecționa arta în Spania, Franța, Italia și Tunisia. Pictura sa are un accentuat specific maramureșean, cu teme locale, inspirate parcă din cromatica țesăturilor maramureșene. 

Letiția Muntean este reprezentanta tipică a femeii-pictor din Ardeal. Numele său este legat de Școala de la Baia Mare și de regretatul Tasso Marchini. I-a avut profesori pe maeștrii Anastase Demian, Catul Bogdan și Aurel Ciupe. 

Petre Abrudan, sălăjean la origini, a practicat profesiile de electrician și strungar. În 1926 studiază la Școala de Arte Frumoase din Cluj. A avut numeroase expoziții personale și participări la expoziții colective. 

Theodor Harșia este un pictor emblematic pentru Ardeal, cu studii la Institutul I. Andreescu din același oraș, acolo unde a ajuns și profesor. Serios și cultivat ca artist, operele sale sunt prezente în aproape toate colecțiile serioase din Transilvania.

Mariana Bojan și Vasile Gheorghiță constituie o familie de pictori care reprezintă valul artistic al anilor 70-80. Sunt prezenți în multe galerii de artă, muzee și colecții private. Prin muncă, modestie și tenacitate, încoronate de un imens talent, s-au impus irevocabil în arta românească.

Emil Cornea a studiat la Budapesta, București și Paris. La întoarcerea în țară a fost numit profesor de desen la Cluj. A participat la numeroase saloane de pictură din 1921 până în 1960, majoritatea la Baia-Mare și la Cluj. S-a remarcat îndeosebi prin peisaje realiste și postimpresioniste.

Gheorghe Ilea s-a născut la 1 noiembrie 1958, în satul Bucea, județul Cluj și a studiat pictura la Facultatea de Arte Plastice Ion Andreescu Cluj-Napoca. Este un reprezentant remarcabil al artei contemporane românești. Numele lui ALEXANDRU POPP este legat de învățământul artistic din Transilvania și Banat, fiind profesor la Şcoala de Belle-Arte din Cluj (1925-1933) şi la cea din Timişoara (1933-1938). Student al lui Karoly Lotz la Budapesta și al lui Lenbach la Munchen, opera lui Alexandru Popp a primit influențe romantice, fiind în acelaşi timp marcată de un spirit monumental, prin multiplele proiecte murale la care a contribuit, printre care Parlamenul şi Teatrul din Praga. Contactul cu Colonia de la Baia-Mare, în calitate de profesor, în perioada 1921-1927, a însemnat pentru opera sa, dar și pentru cea a studenților săi, deschiderea către o manieră de lucru în plein-air și spre o transformare a cromaticii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu