O adevărată instituție culturală națională

Corul Madrigal al Conservatorului

Monografie, semnată de Viorel Cosma. 1971.

Editor nespecificat.

Pentru mărire, unde considerați necesar, click pe imagine.

Corul Madrigal în sala Radioteleviziunii Române

la debutul artistic în București (1963).

Pe treptele intrării centrale a Conservatorului după primul concert (1964). 

Conservatorul Ciprian Porumbescu din București,

leagănul afirmării multor talente artistice românești.

Îm vizită la Uniunea Compozitorilor și Muzeul George Enescu din București.

În centru: compozitorul și dirijorul Nicolae Lungu.

Popas în străinătate: Dresda (1965).

Leipzig: În umbra marelui cantor Johann Sebastian Bach.

Escală pe aeroportul din Praga (1965).

Goethe, Schiller și...Madrigalul la Weimar (1965).

Pe aeroportul din Praga în așteptarea decolării spre patrie.

În umbra monumentelor din Praga de aur.

Pentru prima oară în "cetatea luminii": Paris (1966).

La Budapesta cu prilejul festivalului Liszt-Bartok (1966)

în căutarea monumentelor istoriei.

Pe urmele lui Kopernic în Polonia, după succesul repurtat pe scena

festivalului Musica antiqua Europae orientalis.

În ambianța Renașterii în costumele epocii.

Sub apăsarea cupolei, candelabrelor și a publicului berlinez

la Apollo-Saal (1967).

Trei maeștri, trei generații:

Ioan D. Chirescu (stînga), Ioan Vicol (centru), Marin Constantin (dreapta).

Dezbatere profesională în cabinetul rectorului Conservatorului.

Într-o discuție amicală cu Ecaterina Furțeva, ministrul culturii din URSS și

profesorul Victor Giuleanju, rectorul Conservatorului.

În plină confruntare internațională la București:

Festivalul George Enescu.

Maestrul Leopold Stokowski în mijlocul Madrigalului, felicitîndu-l pe

dirijorul Marin Constantin.

La Barcelona toată "lumea" cîntă dar numai Madrigalul...încîntă!

Primarul general al Berlinului-vestic felicitîndu-l pe dirijorul Marin Constantin.

În vizită la Primăria Berlinului de vest.

Pe malurile Mării Adriatice în peisajul luxuriant al sudului iugoslav.

Patria "fierbine" a lui Garcia Lorca, Albeniz și Granados i-a încîntat

pe madrigaliști prin vechile sale monumente de artă.

La poalele muntelui Monserat acolo unde se confruntă

omul cu natura (1968).

Sub cupola Ateneului Român un dirijor englez: Roy Bohana.

În fața Conservatorului de muzică din Bruxelle.

Pentru întîia oară în Belgia (1968).

Mereu pe drumuri și cu prea multe costume în geamantane.

În fața oficiului de turism din Brugges înaintea îmbarcării.

Din nou în "Praga de aur" (1969).

Coperta programului de sală a Festivalului din Bordeaux.

Pe străzile orașului Bordeaux.

După Festivalul de la Barcelona cîteva clipe de rapaus în peisajul încîntător

al vegetației luxuriante spaniole.

Concert în Minoriten Kirche. Prima mîntîlnire cu ascultătorii vienezi.

În fața publicului iugoslav la Festivalul din Niș.

"Flori" între flori în Țara lalelelor.

Pe meleagurile imensei Uniuni Sovietice în vara anului 1969,

Moscova, Piața Kremlinului.

O vizită "protocolară" la impresarul turneului corului Madrigal în Anglia.

Întîlnire cu oaspeții din Aberystwyth (Anglia, 1970).

Scoborînd scările Ateneului Român după concert.

Afișele "marii aventuri" peste Ocean (1969).

Emoții, întrebări, zîmbete. Pe aeroportul din Stuttgart înaintea 

traversării Atlanticului.

Adio Europa! Muzica românească va cuceri publicul american!

Primul popas în țara "zgîrîie norilor": New York (octombrie 1969).

Turnul televiziunii din Seattle...

...și bucuria madrigaliștilor de la înălțime.

Pe străzile zgomotoase ale New-York-ului. În așteptarea "discursului" românesc

în sala de spectacole a ONU-ului (1 octombrie 1969).

O clipă de răgaz la Kansas City.

Amintire din Fresno, cu imagini și costume "ca-n filme".

În lumea captivantă a "pieilor roșii": Indian City.

Purtați pe urmele copilăriei prin încîntătorul Disney-Land.

Mulțumind auditorului pentru entuziasta apreciere a artei

interpretative romănești.

La Philarmonic Hall au răsunat vocile madrigaliștilor

"como los angeles".

Madrigalul românesc și-a rostit strălucit "discursul" de la tribuna ONU.

Afiș din turneul formației bucureștene peste Ocean.

Primul cor de cameră românesc printre auditorii americani.

Un revelion original (31 decembrie 1970)

în studiourile televiziunii franceze de la Paris.

Pe scările Teatrului Grande-Opera din Paris pășind spre...anul 1971!

Discuție amicală între dirijorul Marin Constantin și colaboratorii săi

apropiați: Eremia Stere, Constantin Breazna și Ștefan Pruteanu.

Musica Antiqua

Membrii formației Madrigal (1963 - 1970)

Filmografie

Filme artistice și documentare

Filmînd în Cîntecele Renașterii la Mogoșoaia.

Filme de televiziune

Calendarul manifestărilor artistice susținute de corul Madrigal 

în țară și peste hotare (1963 - 1970)

Despre autorul monografiei, Viorel Cosma.

Felicitare. De mărimea unui calendar de buzunar.

1966. Necirculată.

Consemnare publicată în Revista România literară, Nr. 23, de joi, 5 iunie 1969.

Consemnare publicată în Revista România literară, Nr. 28, de joi, 10 iulie 1969.

Desen publicat în Revista România literară, Nr. 52, de joi, 25 decembrie 1969.

Menționare publicată în Almanah Flacăra 1970. Decembrie 1969.

Articol publicată în Revista România literară, Nr. 4, de joi, 20 ianuarie 1972. 

Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 52. 21 decembrie 1974.

Un prestigios sol al artei și culturii românești: corul Madrigal.

Profesorul Marin Constantin, ofociind la pupitrul său.

Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 3. 25 ianuarie 1975.

Articol (Mandatul cîntecului) publicat în Revista Flacăra, Nr. 6. 5 februarie 1975. 

Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 12. 29 martie 1975.

Articol publicat în revista Liceului Zoia Kosmodemianskaia - Spații,

Nr. 5 - 6, 1976.

Prezentare publicată în volumul România Muzicală. 1980.