Artă și meșteșug popular românesc
Ansamblul Artistic Rapsodia Română (1)
Coperta I-a.
Album editat sub egida Consiliului Central al Uniunii Generale a
Sindicatelor din România.
Realizat sub îngrijirea Secretariatului literar al Ansamblului artistic
Rapsodia Română.
Fotografiile: Dan Bădescu, Dumitru Constantinescu, Alexandru Florescu,
Arcadie Osmulkievici.
Prima parte a anilor '70.
Scenă din Tablouri din Galeria Națională.
Muzica: George Enescu. Montarea coregrafică: Floria Capsali.
Libretul: Florin Raba.
Nicolae Călinoiu.
Muzicolog, Conferențiar universitar, Director al Direcției Muzicii din
Consiliul Culturii și Educației Socialiste.
Imagini cu soliștii, orchestra și corul Ansamblului artistic Rapsodia Română.
Ionel Budișteanu.
Dirijor. Artist al poporului.
Victor Popescu.
Dirijor. Artist emerit.
Scenă din Tablouri din Galeria Națională.
Floria Capsali.
Maestră emerită a artei.
Petru Mihail.
Regizor artistic.
Corul și soliștii: Carol Stefanidis, Sanda Șandru și Ion Ghiuță.
Scenă din tabloul coregrafic Flori din mină.
Muzica: Constantin Arvinte. Montarea coregrafică: Ștefan Gheorghe.
Prof. dr. doc. Mihai Pop.
Directorul Institutului de etnografie și folclor.
Mari rapsozi ai cîntecului popular românesc
Maria Tănase.
Grigoraș Dinicu.
Fănică Luca.
Nicu Stănescu.
Maria Lătrețu.
Izvor de frumusețe
Dans modovenesc.
Montarea coregrafică: Petre Bodeuț. Muzica: Constantin Arvinte.
La horă-n sat.
Suită de jocuri oltenești. Montarea coregrafică: Ștefan Gheorghe.
Muzica: Victor Popescu.
Din ăst izvor și zestre...
Mărgăritare folclorice
Constantin Arvinte.
Compozitor și dirijor. Director artistic al Ansamblului Rapsodia Română.
Ștefania Rareș. Solistă.
Maria Butaciu. Solistă.
Ioana Cristea. Solistă.
Elisabeta Ticuță. Solistă.
Elena Merișoreanu. Solistă.
Aurel Ioniță. Solist.
De la bătrîna rapsodă din Bilca...pe scena Rapsodiei române.
Constantin Cocriș. Solist.
Gheorghe Turda. Solist.
Poftiți la...hanul cu cîntece. Gazdele: hangița și hangiul, actorii
Paula Chiuaru și Realini Lupșa.
Maria Apostol. Solistă.
La țambal Nicolae Bob-Stănescu. La nai: Gavril Șandor.
Remus Bistrița. Solist taragot.
Florin Comișel (artist emerit, compozitor), Paraschiv Oprea (dirijor),
Anatol Goreaev Soroceanu (dirijor).
Orchestra Ansamblului artistic Rapsodia Română.
Petre Bodeuț.
Maestru coregraf - artist emerit.
Ștefan Gheorghe.
Regizor, maestru coregraf.
Mîndrele, dans de fete din Oltenia.
Joc din Țara Oașului.
Jocul e și mai vioi cînd ai ca spectator un...călușar.
Fetelor, poftiți și voi la hora moldovenească!
La horă-n sat - suită de jocuri oltenești.
Munca creatoare, viu izvor de inspirație pentru creația coregrafică.
Idem.
Imagine din tabloul coregrafic Focul viu - străvechi obicei din Maramureș.
Consilier consultant: Vida Geza - artist al poporului. Scenariul: Florin Raba.
Muzica: Constantin Arvinte. Montarea coregrafică: Ștefan Gheorghe.
Asistent: Nichita Pop.
Fată în costum popular din Bistrița Năsăud.
Un joc oltenesc, iute ca focul.
Foyerul teatrului.
Scenă din Poemul muncii.
Scenariul: Eugen Kuhartz și Ștefan Gheorghe.
Muzica: Florin Comișel. Montarea coregrafică: Ștefan Gheorghe.
Frumosul tinde către sublim
Cînd meșteșugul devine artă! Poartă maramureșană...
Joc din Crihalma.
Fetiță în costum maramureșan.
Mîndre fete sînt oltencele.
Dans din Bihor.
Sala de spectacole a Ansamblului artistic Rapsodia Română.
Mirele și-a ales mireasa.
Fetele și feciorii din Crihalma își exprimă bucuria în cintec și jocuri nestăvilite.
Călușarii - Un veritabil unicat artistic în dansul popular românesc.
Faima lui a trecut de mult hotarele țării.
Eugeniu Ioniță.
Directorul Ansamblului artistic Rapsodia Română.
Și totuși, hora românească este irezistibilă!
În fața obiectivului fotografic, după marele succes al
primului spectacol de la Munchen, cu prilejul Olimpiadei - 1972.
La Agrigento, în anul 1968, Marele premiu și Templul de aur a revenit
Ansamblului românesc.
Sub cerul însorit al Greciei.
Trofee care amintesc peste timp...succesele.
În compania artiștilor amatori ai Ansamblului folcloric Junii Sibiului
al Sindicatului Uzinelor de piese auto Sibiu.
Idem.
O clipa de răgaz înainte de începerea unui vijelios joc oltenesc.
Dansatori din Ansamblul folcloric Călușul din comuna Scornicești județul Olt.
Jocul căiuților o manifestare artistică cu vechi tradiții în teatrul folcloric
românesc. Interpreți: dansatorii Ansamblului folcloric Floricica de la munte
al județului Neamț.
Dans cu bîte. Protagoniști: dansatorii Ansamblului folcloric Țara Oașului
al Sindicatului C.E.I.L. Bixad, județul Satu Mare.
Imagine din Nunta de pe Crișuri în interpretarea Ansamblului folcloric
Nuntașii Bihorului al Casei de cultură a sindicatelor din Oradea, Județul Bihor.
În iureșul jocului. Imagine dintr-un dans popular maghiar din Harghita,
în interpretarea dansatorilor Ansamblului artistic Harghita din Miercurea Ciuc,
al Consiliului Județean al sindicatelor, Harghita.
Dansatori din Ansamblul folcloric Firicelul al Sindicatului Uzinelor
de fire și fibre sintetice din Săvinești, Județul Neamț.
Învîrtita de pe Someș, în interpretarea Ansamblului folcloric Hațegana
al Sindicatului Combinatului Siderurgic Hunedoara.
Invitații la joc...dar nu numai atît!
Un frumos joc din Prahova.
Două imagini care surprind o parte din artiștii amatori ai Ansamblului folcloric
Chindia al Casei de cultura a sindicatelor din Ploiești.
În acordurile sublime ale muzicii.
Interpret: Corul Franz Schubert al casei de cultură din Timișoara.
În cele două imagini dansatori ai Ansamblului folcloric Mugurelul al
Sindicatului Uzinelor Electroputere Craiova.
În vîrtejul jocului românesc. Ansamblul folcloric Miorița al Sindicatului
Fabricii de postav Buhuși, Județul Bacău.
Ansamblul folcloric Crăișorul al Sindicatului Uzinelor Rulmentul Brașov.
În frumosul port al fetelor din Drăguș.
Zeci și zeci de ansambluri artistice românești au dus în lume frumusețea
cîntecului, jocului și portului popular românesc.
Imaginile noastre înfățișeaza doua asemenea ipostaze cu artiștii amatori ai
Ansamblului folcloric Țarina al Sindicatului Fabricii de sticlă din Turda, Județul Cluj.
Pe alte meridiane.
În prim plan, dansatorii Ansamblului folcloric Brîulețul al sindicatelor din Constanța.
Coperta a IV-a.
***
Nu cunosc tirajul editării albumului. Oricum, nu unul prea mare.
Exemplarul meu poartă cifra 25...
***
O altă postare, cu același subiect, o găsiți aici:
R V.Am fost in Rapsodia romana La cor.La peste 70 de ani privesc cu drag pagina.. Pe vremea acea demult coleg cu Stefanidis,Ghiuta si Lambe.Era si Cocris. Oare stiti mai traieste cineva de la Rapsodia acelor vremuri?.Cinste dl Dragos pentru frumoasa realzare a paginii dca dansul este.? Radu V. Email Radu34137@yahoo.com Suedia Kronoberg .Multumesc daca raspunde cineva,oricine...
RăspundețiȘtergereBuna ziua ,
ȘtergereMa numesc Mario Mereanu si am fost crescut prin Rapsodia Română.
Tatăl meu, Marin Mereanu , a fost si in cor si solist si regizor si actor.
Văzând intrebarile dvs. despre oamenii din Cor, vă pot spune următoarele:
Tatal meu Marin Mereanu a murit in 22 decembrie 1997 la 69 de ani si jumătate .
Ghiuță Ion - (Nenea) Nicky - a murit in urma unui accident vascular înainte de tata si mult mai tânăr nu avea 60 de ani :(
Haralambie Ionescu - (Nenea) Lambe a murit prin 1976-1977 datorită ….cirozei .
Stefanidis Carol - trăieste , este pe picoarele sale bine merci, conform spuselor unei cunostinte comune :)
Cornel Ursache , Giuan Rene , de asemenea, Vasile Groza trăieste….Cocris…nu cred ca man traieste.
Maestrul de Cor pe cine ati prins? VIctor Popescu, Anatol Goreaev - Soroceanu sau Nicolae Ghiță?
LA ce voce ati cantat?
Cu stimă, Mario Mereanu.
Referitor la ansamblu. A fost desființat de către unul dintre preluatorii patrimoniului UGSR, respectiv Cartel Alfa (91-92). A existat o inițiativă de reinființare, prin 2015 făcută de Valentin Adrian Iliescu. Dacă căutați pe Facebook, găsiți aceste informații la Ansamblul Rapsodia Română și la numele celui pomenit mai sus.
RăspundețiȘtergereNiolae Frunzetti vreti a spune?
ȘtergereTatal meu VENIN IONEL a fost solist dansator de calus..a venit la Rapsodia de la Perinita
RăspundețiȘtergereDacă sunteți din familia Venin înseamnă că sunteți fina sau finul tatălui meu Negoita ion care din pacate a decedat i 2014. Din dor de el am ajuns pe acest site căutând amintiri din copilăria mea și viața tatei. Mă puteți căuta pe emailul răspunsului.
ȘtergereTatăl meu a fost Negoita Ion, prim dansator la PERINITA și Rapsodia Romana.
ȘtergereSunt fata lui Stelian Popescu dansator ce a iesit la pensie de la Rapsodia in 1985
ȘtergereFrumos...Bănuiesc că aveți numeroase fotografii, afișe, pliante, etc din acea perioadă...
RăspundețiȘtergereyo tengo este libro de cuando visite Rumania en 1976
RăspundețiȘtergereAs fi interesat de violonistul ansamblului Mihai Stanescu casatorit ( o perioada )cu regretata María Apoatol ! o adresa sau un nr de tel. va multumesc
RăspundețiȘtergereVa salut! Fostul sot al Mariei Apostol se numea Grigore Mihai si din pacate a decedat de 2 ani...Dumnezeu sa-l odihneasca in Pace!
ȘtergereÎmi pare rău, nu cunosc datele solicitate.
RăspundețiȘtergereAm vazut cu placere multe fotografii pe care cine le-a publicat nu stiu dar,vreu sa-i multumesc di suflet.
RăspundețiȘtergereCred ca toate persoanele care au reusit sa vada acste amintiri pentru mine sacre ale unui Teatru, Ansamblu unde eu am crescut,se vor bucura mult.
Multumiri celui, celei care a favut ca Rapsodia Româna sa traiasca in continuare.
Marius Parascan. Fiul Catelutei si lui Florian Parascan
Vă mulțumesc frumos pentru apreciere. Alte imagini și informații despre acest ansamblu mai găsiți și în altă postare. Dacă redeschideți această pagină aflați link-ul la final. Dacă aveți documente (fotografii, programe, articole presă, etc) despre acest subiect pot completa sau alcătui alt album.
RăspundețiȘtergereSincere felicitări! Acest ansamblu a fost un colos și a scris istorie în România. Este foarte bine că păstrați memoria vie. Doamne ajuta!
RăspundețiȘtergereMă străduiesc, mulțam pentru apreciere.
RăspundețiȘtergereExtraordinare amintiri!
RăspundețiȘtergereAm avut fericita ocazie sa lucrez din 1999 până în 2018 în cladirea Rapsodia, ca tehnician. Mi-ati umplut sufletul de bucurie cu aceste imagini-amintire.
Nu am "prins" ansamblul, doar rămășițe, din ceea ce a fost, cândva.
Din păcate, ceea ce se întâmplă astăzi acolo, este total opusul a ceea ce sute de artiști, oameni de cultură și artă au creat în zeci de ani.
Pentru cei interesați, în decursul anilor pomeniți mai devreme, totuși pe scena mare, în sălile de balet și celelalte săli s-au desfășurat activități preponderent legate de teatru dar și cursuri de Yoga, balet, chiar și un studio de înregistrări, pentru scurt timp o televiziune.
Domnul Valentin Iliescu a demarat un proiect de re-înviere a Rapsodiei.
Au fost si câteva spectacole cu fosti artiști ai Rapsodiei din generația domnului Liviu Vasilică(Dumnezeu să îl odihnească).
Au încercat de asemenea să dedice din nou spațiul culturii, Dan Puric, Ion Caramitru, a apărut Centrul Cultural European, si în final (prin 2015) Teatrul de pe Lipscani.
Este dureros, dar adevărat, că soarta Rapsodiei Române a fost aceiași cu cea a întregii industrii românești.
Foarte pertinente observații. Sunt lucruri care, din păcate, sunt iremediabil pierdute. Uneori se poate reveni, sub altă formă dar în același spirit. Timpul ne va spune asta. Până atunci, prin ceea ce mai descopăr, ca documente, fotografii, rememorări, încerc să reconstitui fenomenul Rapsodia Română.Mulțumesc pentru comentariu.
RăspundețiȘtergere