Exponatul lunii

Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie

Constanta

aprilie 2016

    Graţie proiectului de restaurare şi conservare a cetăţii din anul 2015, cercetările arheologice desfăşurate în perimetrul fortificaţiei, au scos la lumină o cantitate considerabilă de obiecte dătând din secolele IV-VI p. Chr. Printre acestea se află şi o tiglă cu reprezentarea unui personaj uman incadrat de doua scene zoomorfe. Piesa, descopertită pe latura de vest a cetăţii, în dreptul turnului 1 în caroul S-51, se alătură altor obiecte cu simboluri creştine găsite de-a lungul timpului la Capidava, lucru care întăreşte încă odată importanţa centrului ecleziastic aflat aici în perioada romano-bizantină, semnalat de altfel şi în sursele literare antice (Notitiae Episcopatuum).

    Din punct de vedere stratigrafic obiectul a fost decoperit în nivelul de distrugere prin incendiere, datat în a doua jumătate a secolului al VI-lea p. Chr., surprins şi în alte sectoare ale cetăţii. Ţigla a fost găsită deasupra unui zid (denumit convenţional Z7), într-un strat de dărâmătură format din blochete de chirpici ars, bârne carbonizate, cuie, scoabe, ţigle, olane etc. Contextul arheologic, indică clar utilizarea ei ca material de construcţie folosită la acoperişul clădiri, al cărui caracter încă nu a fost foarte bine stabilit. Amplasarea în apropierea bazilici paleocreştine, ar putea plasa clădirea în cadrul complexului monarhal aflat în acest sector al cetăţii.

Scena infatiseaza un personaj masculin, plasat central, incadrat de doua reprezentari zoomorfe.     

    Desi lucrata naiv, imaginea este corect realizata din punct de vedere anatomic, fiind respectate atat proportiile cat si unele detalii ale vestmantului. Personajul este figurat purtand nimb, ce incadreaza cuafura reprezentata schematic prin intermediul a unsprezece bucle. Nasul, ochii si gura sunt stilizate prin linii si puncte . In zona gatului, apare semnul crucii, o dovada suplimentara cu privire la religia personajului. Bratele sunt orientate spre cer, in ipostaza oranta iar palmele sunt figurate succint, cu doar trei degete, obtinandu-se astfel o noua reprezentare a crucii. Vestmantul este schematizat sub forma unui con desfasurat, decorul acestuia fiind realizat prin linii intersectate succesiv. Membrele inferioare sunt bine reprezentate cu detalii atent realizate in zona genunchilor. Acest aspect sustine ipotetic faptul ca personajul descinde din randurile cavaleristilor. Un alt argument pentru aceasta varianta este reprezentarea zoomorfa plasata in dreapta  personajului ce infatiseaza dupa toate probabilitatile un cal. In stanga  se afla  o a doua reprezentare dar care nu a putut fi identificata cu precizie din cauza starii de conservare a tiglei.

     Imaginea a fost conceputa in pasta cruda a tiglei prin impresionarea lutului cu un obiect ascutit si bine finisat inainte ca aceasta sa fie arsa intr-un cuptor specializat. Ea reprezinta probabil opera mesterilor caramidari ce se indeletniceau cu producerea acestui tip de materiale de constructie sau a unui personaj independent ce si-a manifestat spiritul ludic/ religios in timpul fabricarii sarjei respective de tigle. In orice caz, reprezentarea este plina de simbolism fiind printre cele mai vechi manifestari de acest gen din Dobrogea romana, stilul de realizare precum si contextul arheologic  plasand piesa in secolul al VI-lea p.Chr.

     Tigla cu reprezentari figurate nu constituie o manifestare singulara pentru arta crestina de acest gen. Lucrata prin tehnici simple, neelaborate, de multe ori fiind opera unor artisti anonimi, ea este incarcata de simbolism, credinta si semnificatii.

    Pe un mic fragment ceramic descoperit in anul 1993, la Capidava, s-a putut identifica, intr-o reprezentare schematica, un personaj calare pe cal, purtand in mana stanga insemnul crestin al crucii. Fragmentul  are forma unui triunghi isoscel si a facut parte dupa toate aparentele din componenta unui platou ceramic.

    Imaginea incizata reprezinta un personaj masculin,  echipat de lupta, calare pe cal, in deplasare spre stanga. Personajul priveste inainte si pare a fi militar. Acesta tine in mana dreapta fraul calului si un scut oval, fara umbo. In mana stanga militarul tine o lance ridicata cu intentia clar sugerata de a-i utiliza varful metalic pentru intepare. Impreuna cu lancea, inmanunchiat, militarul tine o cruce foarte bine incizata. Capul si chipul militarului, schitate sumar la scara desenului, pozitia trupului – dreapta - , directia privirii, pozitia de aparare a mainii drepte, , elanul mainii stangi confera desenului atat un spirit agresiv dar si victorios in atmosfera generala a tabloului. Trupul subtire al personajului sugereaza tineretea sa.

     Desi naiv, desenul a fost executat de o persoana ce avea experienta inciziei pe ceramica, deoarece a fost bine incadrat de spatiul oferit de micul fragment, respectandu-se proportiile, detaliile fiind corect redate.

    Astfel de reprezentari sunt des intalnite in zona orientala a Imperiului Roman dintre cele mai cunoscute fiind cele de la Dura Europos.

***Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța