Cercetări arheologice la conacul Pană Filipescu

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova

Ploiești

22 aprilie 2015

    Miercuri, 22 aprilie 2015, ora 11.00, la sediul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, din Ploiești, strada Toma Caragiu, nr. 10, în cadrul proiectului Expoziția lunii, va avea loc vernisajul expoziției temporare Cercetări arheologice la conacul Pană Filipescu.

    Expoziția prezintă rezultatul cercetărilor arheologice preventive desfăşurate în perioada mai – iunie 2014 la conacul Pană Filipescu din Filipeștii de Targ, județul Prahova. Cercetările au fost prilejuite de proiectul de restaurare și consolidare a Conacului Pana Filipescu, monument istoric si de arhitectura laică și a avut ca scop identificarea eventualelor construcții sau faze constructive mai vechi ale conacului.

    Conacul Pana Filipescu este un monument de arhitectură ridicat la mijlocul secolului al XVII-lea (1650), de către marele logofăt Pană Filipescu, soţul Mariei Cantacuzino, fiica cea mare a postelnicului Constantin Cantacuzino. Construit în stil tradiţional, cu foişor şi coloane, cu parter înalt şi beciuri cu uşi largi, se încadrează perfect în arhitectura epocii, o arhitectură ce se caracterizează prin apariţia stilului brâncovenesc, primul stil arhitectural românesc original.

    În urma cercetărilor arheologice preventive de la conacul Pană Filipescu au fost identificate structuri constructive mai vechi şi mai multe etape de evoluţie a acestei construcţii. Astfel, a fost documentată existenţa unei construcţii din zid anterioară ridicării actualului conac, dispusă pe axul nord –sud şi care cel mai probabil avea o pivniţă cu două intrări, pe laturile de sud şi de nord, corespunzând lateralelor sale. Această primă construcţie avea dimensiuni mult mai mici decât clădirea conacului Pană Filipescu.

    În partea de nord a conacului au fost identificate trei construcții patrulatere, care au avut ca principală funcționalitate pe cea de depozit de gheață ("ghețărie”), ele au fost edificate la momente diferite. Dintre acestea doar una este anterioară actualului conac, dar a fost utilizată și după ridicarea acestuia. Celelalte două au fost construite ulterior din nevoia de a crește capacitatea de depozitare. Aceste construcții își pierd utilitatea simultan, fiind mai apoi utilizate ca și spații menajere.