Imagini în dialog

Expozitie de fotografie

Fritz Schiel

Muzeul de Arta Brasov

20 februarie - 29 martie 2015

    În perioada 20 februarie - 29 martie 2015, Muzeul de Artă Brașov organizează expoziția de  fotografie Fritz Schiel - Imagini în dialog.

    Născut la Braşov în 1945, fotograful Fritz Schiel, nepot al pictorului Friedrich Miess, a crescut în vremea comunismului într-o familie de industriaşi saşi. În 1960, pe când avea doar 15 ani, familia sa a părăsit Romania pentru a se stabili în Germania. Fritz Schiel a parcurs o carieră în domeniul tehnic, iar apoi, în 1997, în timpul unei vizite la New York, a început, îndemnat de prietenii săi artiști, să se ocupe mai întâi de pictură și ulterior de fotografie. Fritz Schiel practică fotografia ca pasiune, abordând teme precum: portretul, arhitectura, patrimoniul industrial şi fotografia experimentală. A participat la 15 expoziții internaționale de grup: Fertilizer in Valley (München, 2005, 2007, 2010, 2011 și 2013), Art Exhibition Bayrischzell (München, 2007-2014), Seidlvilla și Aspects Gallery / Gasteig (München, 2008) și Great Art Exhibition (München, 2009). Prima sa expoziție personală s-a numit Culture in Oberbräu și a avut loc în orașul Holzkirchen, în anul 2014.

   Seria Imagini în dialog este prima expoziție personală a lui Fritz Schiel organizată în România, reprezentând materializarea dorinței acestuia de a-și prezenta lucrările în orașul natal. Expoziţia reunește o selecţie de 4o de lucrări, atât color cât şi alb negru, realizate în diferite perioade, care trezește interesul față de unele aspecte ale societății contemporane. Fotograful abordează trei tipuri de teme: patrimoniul industrial, portretul și fotografia experimentală, prezentând imagini dispuse în perechi, fie pe baza similitudinii, fie pe baza contrastului existente între acestea.

   Prima temă prezintă peisaje industriale, ilustrând comparativ situaţia acestui tip de patrimoniu din România şi a celui din alte părţi ale lumii, colindate de autor, precum Italia, Germania sau America. Intenția fotografului este de a provoca privitorul să devină mai conștient si mai sensibil la problemele de actualitate - cum ar trebui societatea să abordeze patrimonial industrial: să-l valofirice, oferind o nouă funcționalitate acestor giganți adesea inestetici sau să-l lase pradă distrugerii, eliminând astfel o parte din memoria trecutului nostru? În opinia unor specialiști din domeniu, conservarea elementelor de patrimoniu industrial rezultă şi din necesitatea de a păstra identitatea şi memoria edificiilor muncii, susținând astfel că fiecare parte din trecut trebuie să-şi aibă un loc în istorie. Însă, pentru societatea actuală, răspunsul la această întrebare nu apare atât de firesc precum în mintea unui istoric, care va alege evident conservarea. Este totuși necesară conștientizarea faptului că în unele părți ale lumii, acest patrimoniu prezintă o simplă memorie a edificiilor muncii, pe când în alte părți, precum Romania sau Polonia, memoria acestora este strâns legată de sistemele totalitare, în timpul cărora a fost construit și folosit o parte din acest patrimoniu industrial. Deci, pentru omul contemporan, alegerea de a păstra patrimoniul industrial nu este atât de firească, deoarece presupune automat retrăirea unor clipe dintr-un trecut dureros, iar această acceptare ar fi echivalentă cu acceptarea trecutului însuși.

    Cea de-a doua tematică este reprezentată de portrete expresive ale unor persoane care au trăit în mediile marcate de prezența patrimoniul industrial, precum mineri sau copii de romi. Chipurile de minerilor transmit subtil, în spatele zâmbetului afișat, povestea unor vieți trăite sub povara riscurilor profesiei. Aceste imagini surprinse de fotograf au importante valențe documentare, problematizând continuitatea existenței meseriei de miner, pusă în pericol de apariția unor noi tehnologii privitoare la exploatările miniere.

    O a treia temă propusă de fotograf, fotografia experimentală, iese din sfera primelor două, atât din punct de vedere tematic, cât și din punct de vedere tehnic. Fotografia experimentală cuprinde două subtematici realizate în tehmica multiply, creând un joc de diverse momente temporale distincte, dar suprapuse. Astfel, pentru subtema motivelor vegetale este reprezentativă o pereche impresionantă de fotografii, având ca subiect lalele. Imaginea finală a lalelelor suprapune două momente temporale: ipostaza prospețimii florilor cu ipostaza acelorași flori aflate în proces de descompunere. A doua subtemă a fotografiei de tip experiment redă imagini ale unor orașe, precum Chicago, Hamburg sau Brașov, care de asemenea suprapun momente temporale diferite, petrecute însă în același spațiu. Acestea surprind dinamismul specific urban și viteza la care omul se simte unoeri constrâns să trăiască astăzi. 

Curator: Andreea Pocol