Actele domniei lui Şerban Cantacuzino aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti

Lansare de carte

Grina Mihaela Rafailă

Hanul Manuc, București

5 februarie 2015

    Prezentul volum Actele domniei lui Şerban Cantacuzino aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti, autor Grina Mihaela Rafailă, se referă la documentele emise în răstimpul celor aproape 10 ani de şedere în tronul muntean a domnului cantacuzin, înscrisuri în număr de 188, originale şi copii.

    Domnul Şerban Cantacuzino, conducător al Munteniei între 6/16 ian. 1679/29 oct./8 nov. 1688, era un demn urmaş al unei ilustre familii de origine bizantină, fiu al postelnicului Constantin Cantacuzino și al Elinei, fiica domnului Radu Șerban, dar și frate al marelui cărturar din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, stolnicul Constantin Cantacuzino.

    Ediţia conţine cu precădere zapise, adică acte de vânzare-cumpărare, la care se adaugă cărți de judecată și de hotărnicii ale ispravnicilor scaunului Bucureștilor sau ale marilor boieri, o diată (testament) și altele. Dintre documentele existente în patrimoniu arhivistic al instituţiei muzeale deţinătoare doar 17 acte sunt emise de către autoritatea domnească, din care doar 4 înscrisuri sunt autentificate cu semnătura autografă a primului om în stat dar și cu sigiliul domnesc imprimat în ceară roșie și timbrat.

    Însuși Domnul apare atât în calitate de reprezentant al puterii centrale cât şi de cumpărător a unor moșii sau a unui vad de moară aflat în apa Dâmboviței, din j. Ilfov. Sunt menţionaţi și alți membri ai familiei, ca de pildă, "Doamna”, în calitate de vară a jupânesei Anca, apoi fratele Mihai Cantacuzino mare spătar şi nepotul Șerban, fiul răposatului său frate, Drăghici Cantacuzino. Mai apare în actele din perioada acestei domnii şi nepotul de soră, viitorul său succesor în scaunul Ţării Româneşti, Constantin Vodă Brâncoveanu, în calitate de ispravnic al orașului București, pe când ocupa demnitatea de mare logofăt.

    Stema Țării Românești este prezentă în frontispiciul a două documente. O primă reprezentare este aceea a acvilei cruciate simple, înconjurată de o cunună, și cea de a doua când acvilei i se adaugă cunoscuta acvila bicefală, încoronată, care ține în ghiare sceptrul și sabia, totul fiind înconjurat de o cunună de laur, ornamentat cu soluție de aur, ca semn al descendenței bizantine.

    Lansarea cărţii va avea loc joi, 5 februarie 2015, la ora 19:00 la Hanul Manuc în sala Şerban Cantacuzino.

***Muzeul Municipiului Bucuresti - Palatul Sutu