Prelegere: Madalina Buhos
Pavilion Unicredit, Bucuresti
6 noiembrie 2014
Ce este aura lui Benjamin și mai ales, se poate vorbi despre
acest fenomen în relație cu arta contemporană?
Prelegerea se concentrează asupra înțelegerii acestui
concept, în sensul pe care Walter Benjamin i l-a atribuit, la momentul trecerii
spre modernitate dar și asupra posibilității sale de supraviețuire prin
experiența generată de arta contemporană. Exemplele prezentate sunt strâns
legate de urmările și transformările pe care opera de artă le-a suferit după
trecerea în era reproducerii mecanice, până în contemporaneitate, cât și de
efectul pe care navigarea șocului l-a avut asupra percepției psihicul uman. Schimbările
suferite au venit dintr-o multitudine de direcții, atât sociale, culturale,
tehnice, toate presupunând o modificare a felului în care realitatea este
percepută ca energie psihică.
Fredric Jameson spunea în Postmodernism or Cultural Logic
of Late Capitalism că producțiile culturale ale postmodernismului distrag
într-adevăr spectatorul, folosind acest termen cu referire la Benjamin.
Diferența dintre modernism și postmodernism, pe care Jameson o indică este că
cea dintâi păstrează încă zone residuale ale naturii originare, ale arhaicului,
iar cultura lucrează din perspectiva acestei rezistențe. Postmodernismul și
deci și arta contemporană este ceea ce rezultă atunci când procesul de
modernizare este complet. Rezultatul este o lume profund a omului în care
cultura devine ceea ce el numește o a două natură[2, aceasta fiind ceea ce
Benjamin identifică ca fiind o condiție necesară supraviețuirii aurei .
Arta contemporană propune noi metode de a fi, mai degrabă
decât obiecte concrete, producția de gesturi primează asupra producției de
lucruri. Artistul cât și publicul devin un fel de teren al experiențelor
colective, participatorii și critice ale unui dispozitiv autopoetic.
Este posibil ca la baza aurei benjaminiene să stea utopia, a
cărei formă se modifică și ea în funcție de parcursul social și istoric dar
care originează din năzuința că rolul artei este unul salvator, prin integrarea
artei în arena socială.
Mădălina Buhoș, născută 12 noiembrie 1989, și-a luat diploma
de licență in Management Cultural la Academia de Studii Economice București și
cea de masterat în Istoria Artei la Universitatea Națională de Arte București
cu o teză de disertație pe subiectul aurei lui Walter Benjamin în arta
contemporană. Locuiește și lucrează în București.
Imagine: Olafur Eliasson, The Weather Project 2003.
Fotografie de Tate Photography.
***Adresa: C.A. Rosetti, nr. 36.
Incepand cu ora 19:00
via Cristian Marinescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu