Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în luna
octombrie, în cadrul micro-expoziţiei Exponatul lunii, un tezaur de silicve
și imitații de silicve, descoperit la Poiana Mică, jud. Braşov. Vernisajul
micro-expoziţiei va avea loc joi, 9 octombrie a.c., începând cu ora 13.00, la
sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12, Sala Lapidarium.
Tezaurul a fost descoperit în luna mai a anului 2013, de
către inginerul Ovidiu Popescu şi este compus din 76 de monede de argint,
silicve și imitații de silicve, aflate într-o stare de conservare foarte bună.
Acesta este primul dintre tezaurele de silicve cunoscute ca fiind descoperite
în România, care include imitații ce pot fi atribuite goților.
Monedele din tezaur se eșalonează cronologic între anii
351/355 d. Hr. și 367/375 d. Hr. (conform datării emisiunilor romane oficiale).
Silicva este un termen modern ce desemnează unitatea
monetară din argint în sistemul monetar roman târziu, aplicat, prin convenție
numismatică, monedei de argint de 2-3 g din secolele al IV-lea și al V-lea.
Termenul de silicvă denumea inițial sămânța unui copac originar din regiunea
mediteraneană, roșcovul (ceratonia siliqua), utilizată ca unitate de măsură a
greutății.
Valoarea pieselor din tezaur se ridică la o sumă care, în
jurul anului 378 d. Hr., reprezenta, cu aproximație, valoarea soldei pe un an
de zile a unui soldat roman. Estimarea se bazează pe valorile atinse de
donativa și stipendia, așa cum rezultă din sursele istorice ale veacului al
IV-lea. Istoricul Ammianus Marcellinus, confirmat de Zosimos, menționează că
după cucerirea Perisaborei, Iulianus a promis soldaților romani donativa în
valoare de 100 de monede de argint (silicve).
Stipendium era solda militarilor romani sau a mercenarilor
din armata romană, fiind evaluată la 5-6 monede de aur (solidi), anual,
respectiv o livră romană de argint (cca 80-100 de silicve).
Donativum reprezenta distribuția de monedă sau metal prețios
brut sau prelucrat (sub formă de lingouri, obiecte de podoabă, vase) acordată
soldaților sau ofițerilor, cu prilejul unor evenimente speciale - aniversarea
zilei în care împăratul a preluat puterea imperială, începerea unor campanii
militare, obținerea unor victorii militare. Uneori, aceasta dublează valoarea
soldei dintr-un an.
Mai mult decât oricare alt nominal bătut de romani în
perioada târzie a Imperiului, silicvele erau destinate distribuțiilor imperiale
către armată.
Tezaurul trebuie văzut ca fiind constituit din monede
provenind din stipendium sau donativum, acordate unui soldat roman sau unui
mercenar barbar înrolat în armata romană.
Mercenariatul era o ocupație obișnuită în cazul goților sau
al altor populații războinice aflate în secolul al IV-lea la nordul Dunării.
Ipoteze care ar explica prezența tezaurului în zona Brașovului ar fi pierderea
lui de către mercenarul care l-a primit ca soldă sau preluarea tezaurului ca
pradă de război.
Starea de conservare excepțională a unor piese din tezaur ne
sugerează că a fost îngropat sau pierdut la puțin timp după emiterea monedelor
ce îl compun, care nu au avut timp să se uzeze în circulație.
Atelierele romane oficiale care au produs aceste monede de
argint prezente în tezaur sunt Siscia, Sirmium, Constantinopolis, Nicomedia și
Antiochia. Lor li se adaugă un atelier barbar, foarte probabil gotic, care a
produs monede de argint utilizând silicvele romane ca model.
Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie
a României în perioada 9 – 31 octombrie 2014 şi poate fi vizitată de miercuri
până duminică între orele 10.00 – 18.00 (în perioada 8 – 25 octombrie),
respectiv 9.00 – 17.00 (26 – 31 octombrie).
Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi:
MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI
Secţia Relaţii cu Publicul
Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; Tel/Fax: 021.
313.19.25;
E-mail: pr.mnir@gmail.com
http://www.mnir.ro/, http://www.facebook.com/pages/MNIR,
http://twitter.com/MNIR_, http://instagram.com/mnirpage
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu