Turism și gastronomie
Librăria Humanitas Kretzulescu, București
29 iulie 2014
Terasa librăriei Humanitas Kretzulescu va găzdui marţi, 29
iulie, de la ora 19.00, un al doilea eveniment inspirat de cartea Marea cea Mare. O istorie umană a Mediteranei de
David Abulafia, apărută recent la Editura Humanitas. Noul tur în jurul Mării
Mediterane este de această dată unul turistic şi culinar, ghidat de Ana-Maria
Caia, Remus Vişan şi Cristian Lascu şi aromat de preparatele restaurantelor
Meze Taverna, Divan şi Nonna Mia.
Seara debutează cu o discuţie despre turismul pe Marea
Mediterană pe care o vor purta Ana-Maria Caia, producătorul unora dintre cele
mai apreciate emisiuni TV şi radio de călătorie, Remus Vişan, managing director
Paravion şi Cristian Lascu, redactor-şef National Geographic.
Trei dintre restaurantele de top din Bucureşti ne vor însoţi
prin miresmele bucătăriei greceşti, turceşti şi italiene. Meze Taverna şi
creaţiile bucătarului Georgios Kritos, restaurantul turcesc Divan şi
preparatele orientale ale lui Salih Kilic şi restaurantul cu specific italian
Nonna Mia şi măiestria culinară a lui Andrea di Russo ne vor aduce în faţă
tradiţiile şi ingredientele a trei mari bucătării ale Mediteranei. Vom vedea
cum şi dacă desele schimburi comerciale sau valurile de cuceriri şi influenţele
culturale care s-au succedat în aceste zone se simt şi în gastronomie.
Din vasta istorie a Mării Mediterane prezentată de David
Abulafia în volumul Marea cea Mare. O istorie umană a Mediteranei se pot
reconstitui şi începuturile turismului. Odată cu scoaterea marilor texte ale
Greciei şi Romei antice din bibliotecile mănăstirilor şi repunerea lor în
circulaţie, pelerinajul spre locurile sfinte s-a transformat în parte în turism
cultural, mulţi dorindu-şi să vadă oraşele şi templele faimoase ale
antichităţii clasice. Petrarca a redactat în secolul XIV un itinerariu care a
circulat intens. În secolul următor, negustorul Cyriaco din Ancona strângea
informaţii şi schiţe ale unor ruine despre care credea că ar fi fost ale
teatrului şi stadionului din Delphi, pentru o viitoare exploatare comercială a
urmelor unei istorii care stârnea din ce în ce mai mult interes în epocă.
În secolul XX fluxuri mari de turişti intră în contact cu
locuitorii de pe coastele Mediteranei, lucru care este descris de David
Abulafia prin termeni ca şoc cultural sau ciocnire culturală: "Fireşte, sosirea
turiştilor dornici să se bronzeze i-a nedumerit pe localnicii din Mediterana,
care erau obişnuiţi să se ferească de soarele din toiul zilei. Dar şi mai mare
mirare le-a produs comportamentul turiştilor: contactul fizic dintre bărbaţi şi
femei, mai ales fiind îmbrăcaţi atât de sumar, i-a şocat pe greci, pe tunisieni
şi pe alţii.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu