Muzeul Național Peleș vă invită în perioada 3 august – 30
septembrie anul curent să vizitați expoziția temporară Consiliul de coroană
din 1914. 100 de ani de la neutralitatea României.
Organizată în Sala veche de
muzică a Reginei Elisabeta de la parterul Castelului Peleș, expoziția își
propune să reconstituie cu mijloace specifice, momentul istoric din 21 iulie/3
august 1914, care a trasat destinul politic al României antebelice. Expoziția
va fi însoțită de o broșură ilustrativă pentru contextul istoric al debutului
conflagrației.
La 15/28 iunie 1914, moștenitorul coroanei imperiale austriece,
Franz Ferdinand și soția sa, Sophia Chotec sunt asasinați în Bosnia. Consacrat
în istoriografie drept ,"asasinatul de la Sarajevo”, pretext politic sau gest
firesc al unei mari puteri lezate, incidentul a determinat reacția în lanț a
marilor state, aruncând Planeta într-un "dans canibalic”, cum plastic numea
Nicolae Iorga primul război mondial.
Cele două mari blocuri politico-militare, Puterile Contrale
(sau Tripla Alianță: Germania, Austro-Ungaria, Italia) și Antanta (sau Tripla
Înțelegere: Franța, Rusia, Marea Britanie) își dispută sferele de influență și
își precizează alianțele. La 15/28 iulie, Austro-Ungaria atacă Serbia, la 30
iulie, Rusia decretează mobilizarea generală, iar la 1, respectiv 3 august,
Germania declară război Rusiei și Franței. La 5 august, Marea Britanie atacă
Germania. "Războiul surprizelor” a găsit România Mică într-o alianță militară
secretă cu Puterile Centrale. Inițiate de Regele Carol I, negocierile din vara
anului 1883, s-au materializat la 18/30 octombrie, prin semnarea la Viena a
unui tratat militar defensiv cu Austro-Ungaria, la care a aderat și Germania
(cancelarul Otto von Bismarck).
Tratatul stipula intervenția celor trei aliați în cazul unui
atac militar și acorda României șansa unei integrări economice și politice în
lumea Occidentală. De asemenea, statua ieșirea din izolarea diplomatică și
consolida poziția Regatului în sud-estul Europei. Însă cea mai importantă
dintre prevederi era legată de rezolvarea problemei dunărene și de sprijinul
armat contra Rusiei și a politicii ei duplicitare. Cunoscut de foarte puțini
oameni politici, precum Ion C. Brătianu, artizanul alianței cu Puterile
Centrale, de Ion I.C. Brătianu, Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman și P. P.
Carp, tratatul este adus la cunoștința guvernului și a președinților partidelor
istorice (Partidul Național Liberal, Partidul Conservator și Partidul
Conservator-Democrat) în cadrul Consiliului de coroană din 3 august 1914,
întrunit la Sinaia, în Sala veche de muzică.
Celor optspreceze personalități politice reunite în prezența
Regelui Carol I și a principelui moștenitor Ferdinand le revine greaua sarcină
istorică de a alege între trei opțiuni distincte: a) alianța preexistentă, cu
avantaje enorme pentru România, dar cu prețul renunțării la Transilvania și
Bucovina b) alianța cu Antanta, adică și cu Rusia, care trădase interesele
României la Congresul de la Berlin și anexase Basarabia (1878) sau c)
neutralitatea în varianta prudentă a expectativei armate. În aceeași zi, Regele
și liderii politici iau cunoștință de neutralitatea Italiei (până în 1915), act
care a cântărit greu în decizia finală. Pe masa Consiliului au fost expuse
alături de tratatul secret, cele patru tratate prin care era reînnoită alianța
din 1883: tratatele din 13 iulie 1882, din 16 septembrie 1896 (ambele semnate
la castelul Peleș, cel din 1896, chiar în contextul vizitei oficiale a împăratului
Franz Josef !), din 4 aprilie 1902 și din 23 ianuarie 1913.
Cu excepția lui P. P. Carp, fost președinte al Consiliului
de Miniștri (1900-1901, 1910-1912) și președinte al Partidului Conservator,
care se pronunță deschis pentru păstrarea alianței cu Puterile Centrale, și a
Regelui, desigur, ceilalți politicieni optează pentru neutralitate. Memoriile
lui I.G. Duca și ale lui Al. Marghiloman, notițele lui Dissescu, păstrate în
arhiva Take Ionescu, relatările indirecte ale lui N. Polizu-Micșunești, Nicolae
Filipescu și Duiliu Zamfirescu sunt edificatoare în acest sens.
După doi ani de neutralitate, guvernul liberal condus de
Ionel Brătianu, dar și Regele Ferdinand I decid angajarea în război alături de
inamicii Puterilor Centrale într-un alt consiliu istoric, desfășurat de această
dată la Palatul Cotroceni, la 14/26 august 1916. Reacția Germaniei, patria
natală a dinastiei române este radicală: Ferdinand a fost declarat mort și
șters din arborele genealogic al familiei sale, un sacrifiu regal care a
contribuit hotărâtor la înfăptuirea României Mari.
Vizitarea Expozitiei
Expoziţia se viziteaza în perioada:
3 august – 30 septembrie 2014
Programul de vizitare:
Marti 11:15 – 17:00
Miercuri 9:15 – 17:00
Joi – Duminica 9:15 – 17:00
Ultima intrare la ora 16:15.
Expozitia este gratuita,
fiind vizitata in cadrul expozitiei
de baza a Castelului Peles.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu