Muzeul Olteniei
Craiova
13 decembrie 2013
Sărbătorile de iarnă la români constituie o perioadă bogată în obiceiuri, diferite de la o zonă la alta, având în centru marile sărbători creştine prăznuite în această perioadă: Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza şi Sfântul Ioan.
În multe zone, obiceiurile de iarnă s-au păstrat nealterate până în zilele noastre. În perioada 25 decembrie - 7 ianuarie, pe uliţele satelor este o atmosferă specială de mare sărbătoare creştinească (Naşterea Domnului) şi înnoire a timpului calendaristic. În această perioadă există o multitudine de obiceiuri şi credinţe care marchează trecerea dintre ani, întâmpinarea noului an fiind însoţită de ritualuri uneori moştenite din păgânism. În categoria celor din urmă intră şi colindatul cetelor de mascaţi.
Măştile constituie subiect de sociologie şi psihologie colectivă, de istorie şi filosofie a culturii. Personaje din mitologia populară şi din folclor sunt prezentate în această lume fantastică ce se dezlănţuie cu tărie în cadrul unui spectaculos ritual.
Muzeul Olteniei oferă vizitatorilor săi un cadou deosebit pentru sărbătorile de iarnă, o expoziţie care etalează misticul, simbolul, culoarea şi spectacolul fabulos al măştilor tradiţionale româneşti.
Prin suportul financiar al Consiliului Judeţean Dolj şi datorită unei extraordinare colaborări cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în perioada 13 decembrie – 15 februarie, 100 de măşti tradiţionale din colecţia acestui muzeu vor fi expuse în sala Ştefan Ciuceanu a Muzeului Olteniei.
Măştile prezentate îmbracă o diversitate uluitoare de forme, creând prin efectul lor o lume fantastică, de un pitoresc aparte. Prin expresivitatea măştilor antropomorfe (moş, babă, ursar căldărar, cucoană, ş.a.), precum şi a celor zoomorfe (ţap, capră, berbec, urs ş.a.), se ia atitudine împotriva relelor întânite în comunitatea respectivă: răutate, zgârcenie, lene, beţie etc., măştile oferind posibilitatea de a spune adevăruri care, altfel, nu ar putea fi rostite.
Măştile sunt confecţionate din materiale diferite: piele şi blană de animale, ţesături de pânză sau postav gros, lemn cioplit, coajă de tei, de mesteacăn, de brad. În compunerea lor intră de asemenea bucăţi de metal sub formă de plăci sau cercuri, sfoară groasă colorată, pene de păsări, câlţi de cânepă, păr de cal sau porc, carton colorat, mărgele, nasturi, bucăţi de sticlă, boabe de fasole, coarne de animal, oglinzi etc.
Măiestria cu care sunt realizate justifică existenţa unui adevărat meşteşug, ce presupune calităţi deosebite pentru cel care îl practică: imaginaţie, talent, îmdemânare şi un deosebit simţ al umorului. Cunoaşterea şi cercetarea meşteşugului confecţionării măştilor înseamnă de fapt pătrunderea în spiritualitatea satului românesc tradiţional, având în vedere încărcătura simbolică avută de aceste piese.
Cu siguranţă, toate acestea constituie argumente de netăgăduit pentru a păşi în această poveste de iarnă numită Măşti tradiţionale româneşti, pe care Muzeul Olteniei din Craiova o oferă în prag de sărbătoare, începând cu data de vineri, 13 decembrie 2013 ora 11:00, în sala de expoziţie Ştefan Ciuceanu din str. Madona Dudu nr.14.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu