Romania, pamanturi eterne (IV)

Ion Miclea

Civilizatie milenara

XI - Lemnaritul

Poarta in stil maramuresean si detaliu, la intrarea in Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului. Realizata la dimensiuni monumentale dupa proiectul arhitectului Traian Biltu Dancus, poarta lucrata de mesterii tarani din Racosa si Avrig, in anii 1940 - 1942, reprezinta o lucrare a prototipului (poarta maramureseana) de la care imprumuta arhitectura generala si decorul central cu torsada, la care sunt adaugate o diversitate de motive ornamentale geometrizate (bradul, spirala, rozeta, dintele de lup s.a.); pe stalpii mari ai portii, doua figuri de tarani romani in ipostaze caracterisice: ciobanul cu oile si taranca torcand. 

Sindrilitul - mestesug milenar. Mestesug milenar, auxiliar arhitecturii, sindrilitul asigura materialul cel mai frecvent utilizat pentru acoperirea constructiilor constand din placutele fasonate din esente diferite (brad, fag, stejar), in tehnica despicarii butucilor de-alungul fibrei, a fasonarii cu cutitoaie si a ulucirii cu horjul.

Fantana cu roata din comuna Berbesti (jud. Maramures). Instalatie pentru ridicat apa potabila functionand prin rasucirea franghiei galetii pe tamburul actionat prin invartirea rotii. Impresioneaza arhitectura valoroasa a ansamblului avand ghizdul octogonal, cu grinzi in coada de randunica, stalpii cu contrafise frumos decorati prin cioplire si acoperisul conic cu invelitoare de sita.

Gospodarie gorjana din satul Musculesti (jud. Gorj). Detaliu constructiv. Casa joasa gorjeneasca cu doua incaperi, cladita pe un brau de busteni masivi de stejar si avand o prispa cu stalpi sculptati, inchisa pe colt cu sipci in uluc. Adosat constructiei, prin prelungirea sarpantei, atelierul de prelucrare a parului de capra, prevazut cu scandura pentru daracit firul, roata de tors si razboiul vertical de tesut.

Gospodarie maramureseana din comuna Calinesti (jud. Maramures). Ansamblu arhitectonic demonstrand tehnica de constructie la sfarsitul sec. XVIII; casa si sura din barne masive de stejar cu usa, poarta si ferestrele lucrate in tehnica dulghereasca, avand acoperisul inalt cu invelitoare de sita, poarta - vranita cu cumpana - fantana cu ciutura si cumpana, imprejmuire din nuiele impletite acoperite cu spini di fan.

Lingurar din comuna Calinesti (jud. Maramures). Obiect de inventar gospodaresc de larga circulatie odinioara, confectionat cu multa maiestrie in tehnica cioplirii si decorat prin crestare.

Casa gorjana cu doua nivele si scara exterioara din Muzeul arhitecturii gorjene, de la Curtisoara (jud. Gorj). Specifica exclusiv Gorjului, casa inalta, construita pe doua nivele, in intregime din grinzi de stejar, are parterul netencuit, cu functia de pivnita (pentru produsele pomicole si cerealiere), iar etajul, la care se accede printr-o monumentala scara din stejar, amenajat ca locuinta, finisat prin tencuire si decorat cu o galerie de stalpi sculptati. 

Troita de lemn pictata, din satul Pietris (jud. Olt). Troita de fantana, lucrat intr-un centru specializat de crucieri (Pietris), avand o arhitectura generoasa care permite o bogata decoratie realizata prin incizarea conturului motivelor si pictarea policroma pe un fond dominant albastru-indigo.

Ancadrament de stalp de prispa din arhitectura maramureseana. Detaliu arhitectonic frecvent intalnit la prispele caselor din Maramures, avand dubla functie de sustinere a grinzii pe care sprijina capriorii acoperisului (in care scop este consolidata cu doua contrafise) si decorat prin realizarea braului zimtat pe margini si cate doi "butoni" in relief, realizati prin evitare, la cioplire.

Mobilier pictat din Muzeul comunei Rasinari. Aparuta sub influenta mobilierului pictat orasenesc, pictarea mobilierului satesc (de o morfologie foarte variata: masa, blidar, cuier, lavita, scaun, coltar) se realizeaza pe fonduri inchise - albastru sau verde - cu ghirlande florale si compozitii geometrice miniaturale. Mai rar, sub influenta mobilierului eclesiastic, apar si personaje.

Incuietoare de usa din lemn, zona Bihor. Incuietorile din lemn, de o mare varietate constructiva, valorifica cele mai ingenioase solutii tehnice de la zavorul simplu (in imagine), la zavorul cu catei, deschis cu cheia cu dinti din lemn.

Dispozitiv din lemn pentru reglarea macinisului la moara, comuna Orsova (jud. Mures). Pe fruntariile frumos decorate ale morilor, este fixat, de obicei, dispozitivul care regleaza, prin intermediul unei parghii, inclinatia cosuletului in care cad semintele din cos, inainte de a se scurge intre pietre, asigurand astfel o alimentare potrivita debitului apei, si implicit, vitezei de rotatie a pietrei.

XII - Moraritul

Moara hidraulica cu sase ciuturi din comuna Galesoaia (jud. Gorj). Moara cu sase roti orizontale (ciuturi), de pe apa Tismanei, apartine celui mai simplu sistem hidraulic de macinare a granelor cunoscut inca din antichitate, miscarea de rotatie a ciuturilor fiind transmisa direct si nemodificat, la pietrele alergatoare, prin intermediul axului rotii, dispus vertical.

Roata de moara (ciutura) cu 12 cupe si admisie prin "butoi" la moara din Svinita (jud. Mehedinti). In conditiile debitelor insuficiente ale raurilor, rotile morilor devin miniaturale, iar sistemul de admisie este perfectionat prin introducerea butoiului format din trunchiul unui arbore cu canal median puternic inclinat, care asigura sporirea vitezei jetului de apa proiectat in causul fiecarei ciuturi.

Cos de graunte si postavita la moara cu trei ciuturi din comuna Arcani (jud. Gorj). Scurgerea ritmica a semintelor din postavita intre pietre este ajutata prin montarea unui betisor la capatul inferior, care lasat liber, atinge piatra. Rotatiile pietrei in miscare provoaca o trepidatie, transmisa postavitei prin acest betisor, ceea ce asigura o alimentare continua a instalatiei.

Roti dintate din lemn la mori hidraulice cu transmisie in doua trepte. Angrenajul format din "roata maselata" si "crang" transforma miscarea de rotatie din plan vertical al rotii hidraulice in planul orizontal al pietrei alergatoare accelerand-o; dubla transmisie apare de regula la morile plutitoare instalate pe rauri mari si lenese, avand rotile cu diametrul foarte mare si deci cu o rotatie lenta, in scopul accelerarii, in doua trepte, a miscarii transmisa pietrei.

Moara hidraulica cu roata verticala si aductiune inferioara din comuna Dabica (jud. Hunedoara). Cea dintai moara de apa cu roata verticala si angrenaj de transmisie format din roti dintate de lemn este descrisa in opera sa, de catre Vitruviu, in anul 27 i.e.n.. In cei 2000 de ani nu s-a schimbat nimic in sistemul constructiv si functional al acestei instalatii de macinat avand roata hidraulica cu lopeti (aripi) si aductiune inferioara.

Moara plutitoare pe vase din comuna Munteni (jud. Olt). Ansamblu monumental format din doua barci, cea mare sustinand instalatia de macinat, adapostita de constructia din scanduri acoperita cu sita, cea mica, doar capatul axului hidraulic, si roata de apa dispusa intre acestea. Moara este ancorata la tarm, cu odgoane, in vadurile unde viteza apei este mai mare, in fata rotii fiind instalat "opritorul" pentru protejarea rotii de obiectele aduse de apa, care ar putea-o avaria.

Moara de vant cu aripi cu panze din comuna Curcani (jud. Constanta). Ultima moara de vant din Romania cu roata de vant (generatorul eolian) constituita din 12 panze triunghiulare montate intr-un cadru de grinzi radiale, fixate in arborele rotii si pe un sistem de parghii din sarma, dupa modelul morilor din aria mediteraneana.

Mori de vant cu aripi de scandura de la Enisala si Dunavat (jud. Tulcea). Scunde (cu o singura instalatie de macinat), sau inalte (cu doua perechi de pietre), morile de vant avand generatorul construit din 4 sau 6 aripi din scandura, apartin tipului rasaritean caracterizat prin rotirea intregii constructii in jurul axului central adancit in pamant ("protap"), pentru captarea energiei eoliene, variabila ca directie de actionare.

Sistemul de dirijare a instalatiei, in diectia vantului, la moara cu panze. Pentru inlesnirea miscarii de rotatie la morile de vant, la baza acestora, in partea opusa aripilor, este fixata o parghie rezistenta, terminata de obicei, la capatul exterior, cu o roata. Actionarea parghiei prin tractare sau impingere asigura o deplasare lenta a constructiei morii pe sania montata pe soclul din zidarie al morii.

Album editat de revista Transilvania, Sibiu, 1982. 

Cuvant inainte de Radu Florescu.

Studiu istoric si comentariile de Corneliu Bucur.

***Aici se termina prezentarea acestei frumoase lucrari. 

Spre aducere aminte, celelalte episoade au fost publicate pe 

21, 23 si 25 octombrie 2013.

Pentru cei care doresc sa cunoasca un alt album realizat de acelasi autor le recomand postarea de pe 17 ianuarie 2013 avand ca subiect localitatea Sibiel, sub titulatura Mandria de a fi roman.

Si daca doriti sa-l cunoasteti mai bine pe Ion Miclea, puteti afla despre o biografie a acestuia lansata de Annie Musca, conform postarii de pe 18 martie 2013 

(sub titulatura Suflete frumoase).