Bun mai e un psiholog la casa omului !
In general sunt un tip caruia ii place sa stie ce se intampla cu el, de ce, cum si daca se poate face ceva in sensul "controlului" evenimentelor care dau navala peste mine. Din timp in timp ma autoanalizez si, da, recunosc, sunt destule la care stramb din nas. E clar ca pot face unele lucruri mai bine, sunt aspecte personale la care e de lucru serios.
De multe ori am realizat ca sunt lucruri la care nu ma prea inghesui sa le finalizez aman, uneori pana la calendele grecesti, sa ma apuc de ele. Pot spune chiar ca le evit, imi par nesuferite unele dintre aceste "sarcini". M-am surprins, si nu de putine ori, spunandu-mi ca "timpul rezolva totul"....
Studiind problema mai indeaproape am constatat ca sunt vreo zece motive care ma conduc la amanarea lucrurilor pe care vreau sa le fac:
- frica de esec; imi este teama sa mai incerc ceva de frica esecului sau a reactiei celor din jur la acel esec. Pe fond, sunt un emotiv si colac peste pupaza nu vreau sa fiu (sau sa par) penibil. Ar trebui sa fiu mai "indraznet" caci ce mi se poate intampla ? In cel mai rau caz ma aleg cu o noua experienta pe care o pot folosi in avantajul meu data viitoare.
- frica de succes; dar daca reusesc oare ce ma asteapta ? Nu cumva, de fapt, nici nu merit asta ? Este clar, ma subapreciez, ar trebui sa fiu mai adabtabil noilor provocari.
- frica de imperfectiune; lumea din jurul nostru este din ce in ce mai dinamica si exercita o presiune crescanda asupra noastra. Prin amanare, renunt la ceva imperfect dar intotdeauna aceasta renuntare se va face in defavoarea mea.
- obisnuinta de a amana; mda, tot repetand o experienta ajungem fara sa ne dam seama la o "rutina" a acelei experiente; buna sau rea. "Invatul" asta are si un "dezvat" si m-am decis sa actionez ca atare.
- nu ne place sa facem "ce trebuie"/"se cuvine"; pai da, fire rebela din frageda pruncie (plete, blugi, muzica rock) era clar ca o sa ajung si la asta. Unii, mult mai destepti decat mine, spun insa ca "rebeliunea" din ziua de astazi inseamna "actiune". Imi surade ideea ! Da la plete, blugi si muzica rock tot nu renunt !
- ne mintim pe noi insine; cautam motive pentru amanare pe maine/poimaine/luna viitoare. Gasim tot felul de scuze pentru aceste amanari dar de fapt inseamna o incredere mai scazuta in noi. Se leaga de primele motive, recunosc. Trebuie lucrat serios la acest capitol sunt convins. Intr-un fel, trebuie sa-mi recunosc valoarea - aia care este !
- cautam foarte multe distractii si distrageri; cand amanam ceva la birou, ori intram pe Face ori jucam Mahjong (de pilda); asa ca mai bine ne acordam mai mult timp in care sa ne distram efectiv. Pai daca ma gandesc la cate colectii am si trebuie sa ma ocup de ele mi se zbarleste parul pe ceafa ! Ia sa ma preocup eu mai mult de ele !
- ne plac senzatiile tari; un pic sado-masochista trebsoara asta: adica sa te bucuri ca faci lucrurile pe ultima suta de metri ! S-ar putea regla si asta, prin fructificarea spiritului de aventura intr-o viata mai activa.
- preferam sa traim in necunoscut; se aplica mai mult la lucrurile legate de sanatate. Nu imi fac analizele sa nu gaseasca cine stie ce nenea medicu'. Cand o fi, mai vedem noi. De fapt, invingerea fricii de medic ne poate salva de muuulte necazuri. Ce sa mai zic, un obicei nesanatos care trebuie grabnic curmat !
- ne este greu sa fragmentam un proiect; cu cat este mai complex cu atat mai greu ne vine sa ne apucam de el, de fapt nu stim de unde sa incepem si sa-l apucam. Strategia asta este de mare succes; in bucati mai mici, abordate pe rand, este cheia rezolvarii ansamblului. De acord 100 % !
Citind cele de mai sus pot spune cu destul temei ca uite, psihologia imi poate imbunatati viata ! Bine, bine, veti zice, da de unde pana unde ai devenit tu asa mare psihilog. Raspunsul, dragilor, este mai simplu decat credeti. MA INFORMEZ. Si inca de la sursa ! Nu ma credeti, cititi aici:
De unde ? De pe thehunger.ro
Printr-un newsletter bilunar, un mix de psihologie aplicata si sfaturi practice. Cateva exemple:
Daca vrei și tu să primești acces la articole și resurse de genul celui despre care am scris eu astăzi, încă te mai poți abona gratuit la TheHunger.ro aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu