sâmbătă, 15 septembrie 2012

Arta si mestesug



Suflete frumoase - Restituind comori


Restaurare obiecte lemn





    L-am intalnit pe Eugen Stefanescu intaia data la targul Mester(esti) de la Muzeul Taranului Roman. Din chiar prima zi de septembrie. M-a impresionat deosebit de placut; la fel si sotia lui, Delia. Pentru ceea ce realizeaza, dar mai ales pentru sufletul pe care-l pun in incercarea, spun eu reusita, de a prelungi cu ani buni viata unor obiecte care sa ne infrumuseteze traiul cotidian. Si pentru ca am dorit ca munca lor sa fie cunoscuta cat mai bine si altora i-am rugat sa-mi dea mai multe informatii. Ce am aflat veti cunoaste si voi in randurile care urmeaza...


    Eugen s-a nascut pe 27 iulie 1958, la Targu Jiu, judetul Gorj. "Casatorit, doi copii. Iubesc obiectele, lucrurile vechi, asa sunt eu."


    Are o casa veche si un teren, primite ca mostenire in comuna Barbatesti, la circa 40 de kilometri de localitatea natala. Si-ar fi dorit tare mult sa-si construiasca aici un atelier, vis inca neimplinit din cauza problemelor financiare.


    "Niciodata nu am gasit o modalitate sau un sprijin financiar adevarat pentru a porni intr-o actiune de anvergura care sa sprijine realmente munca mea.  Asa ca tot ce am lucrat, am lucrat in curtea si in casa mea, salvand obiecte vechi care, cu siguranta, ar fi ajuns lemne de foc." 


  "Am calatorit cum am putut, cand am putut si am muncit in casa de la tara in perioada calda, iar in micutul nostru apartament, in perioada rece. In acelasi timp, imi castigam existenta, asa cum o face tot romanul obisnuit, aici, la noi in tara."



"Terminam un ciclu de munca si o luam de la capat: iar calatoream, iar cautam, iar gaseam obiectele, iar cumparam materialele de care aveam nevoie, iar incepeam munca."


"Totul pentru a readuce la viata obiecte care tin de traditia noastra si pentru a hrani o pasiune pe care, probabil, am avut-o dintotdeauna, dar pe care am descoperit-o cu adevarat atunci cand am adus la viata primul obiect vechi, cu mult peste zece ani in urma.







   "Am incercat sa innobilez aceste obiecte pentru ca satul de altadata a fost dat uitarii, si vreau ca tinerii din zilele noastre sa regaseasca in ele frumusetea si caldura satelor de odinioara."



   "Sa le priveasca cu placere si sa si le doreasca in casele lor. Sa le simta vechi, incarcate de amintiri valoroase si totodata noi, luminoase, pline de culoare. Sa le iubeasca. Sa nu uite trecutul. Sa ne cunoasca si altii."


    "Acesta este si motivul innobilarii lor, fapt pentru care am fost criticat uneori, asezat pe patul lui Procust. Ieseam din tipare." 



   "Dar ele, obiectele muncite si de mine, vor mai dura alta suta de ani sau poate mai mult si poate altcineva, in viitor, va dori sa faca acelasi lucru, pentru dainuire."


"Cam aceasta este povestea mea."


Prea multe nu mai sunt de adaugat. Tot respectul  si toata aprecierea mea !.




Pentru cei care doresc aceste minunatii, sau altele, readuse la viata cu atat de multa truda, 
iata si datele de contact:

telefon: 0734 166 962; 076 3 277 147
e-mail: delia.stefanescu@yahoo.com


2 comentarii:

  1. Lucrari foarte frumoase, la fel ca si gandurile rstauratorului!
    Nu chiar atat de batrane, dar si ele trecute de prima tinerete, gandurile si amintirile mele din viata de liceana. Cu multa simpatie si respect deosebit pentru munca depusa si toate cele bune pentru viitor,
    Irina (Diaconu).

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumim, Irina ! O sa incerc sa mai redau munca si sufletul altor astfel de oameni frumosi. Eu zic ca merita efortul nostru spre a-i gasi si pretui. Cele bune si de la Dragos!

    RăspundețiȘtergere