Corul de copii Theotokos
25 ani de activitate
Concert de colinde
Casa de Cultura a Sindicatelor, Alba Iulia
25 noiembrie 2012
Duminică seara (25 noiembrie), la Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba
Iulia a avut loc un minunat concert de colinde oferit de Corul de copii Theotokos, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la înfiinţare. Peste 500 de
albaiulieni, părinţi, bunici şi prieteni ai copiilor dar şi mulţi credincioşi au venit şi şi-au
deschis inimile pentru a primi colindul drag şi sfânt al neamului românesc adus
Domnului Iisus Hristos. Seara a fost deschisă cu o binecuvântare a
Arhiepiscopului de Alba Iulia – ÎPS Irineu şi o proiecţie foto-video cu
instantanee din viaţa Corului de copii Theotokos, după care Călin Bulac – dirijorul şi “părintele” corului a
prezentat succint publicului istoria celor două decenii şi jumătate de
activitate fructuoasă a corului. Totodată acesta a ţinut să mulţumească public tuturor celor care au
sprijinit şi au susţinut îndeaproape activitatea acestuia de la înfiinţare şi
până în prezent. De aici, a început concertul mult aşteptat. Zeci de cântece
vechi, dar şi mai noi le-au adus în inimile celor prezenţi atmosfera
sărbătorilor de iarnă. Mai bine de trei ore, publicul a asistat la un spectacol
de zile mari cu cântece de Crăciun, minirecitaluri ale soliştilor şi colinde
tradiţionale româneşti. Minunata seară s-a încheiat cu un cântec de “La mulţi
ani” şi un tort imens, cu care au fost recompensaţi şi de altfel au şi gustat
toţi membrii corului.
De-a lungul celor 25
de ani, Corul de copii Theotokos, dirijat de părintele arhidiacon
Nicolae-Călin Bulac, a devenit un reper cu o identitate aparte şi respectată în
arealul cultural-artistic al meleagurilor noastre. Peste 1500 de copii au trecut
prin acest cor, iar în prezent “Theotokos” este cel mai vechi cor religios de
copii din ţara
noastră. Dar pentru a afla mai multe despre activitatea corului Theotokos vă
prezentăm mai jos cuvântul dirijorului Călin Bulac – “părintele”Corului, care, în
câteva rânduri, descrie povestea acestuia.
“Există momente în viaţă când ne oprim pentru a privi
înapoi, uneori cu nostalgia anilor ce au trecut, a clipelor ce s-au scurs şi pe
care le-am petrecut alături de cei dragi, cu bucuria împlinirilor, dar, alteori,
şi cu obsesia lucrurilor pe care, poate, le-am fi putut clădi mai trainic. Un
astfel de popas pe calea vieţii este şi aniversarea celor 25 de ani de când, într-o seară plină de mister,
dar şi de căldură, a anului 1987, în 15 noiembrie, începea povestea Corului de
copii Theotokos. Erau, sau mai bine spus, ERAM 24 de copii strânşi în jurul
bisericii de părintele paroh de atunci, Ioan Andreicuţ. Cine s-ar fi gândit în
acele vremuri, că din acel moment, fără întrerupere, vor urma atâţia ani de
bucurii nespuse, de împliniri şi cântece ? Ştiam însă, de pe atunci, că ne aflăm
în casa Domnului, în biserică şi că nicio clipă petrecută acolo nu este în
zadar. Şi darurile lui Dumnezeu n-au întârziat să se reverse asupra noastră. O
atmosferă aparte, de prietenie şi colegialitate s-a înfiripat încet-încet, dar
trainic, în mijlocul corului. O tainică şi specială legătură cu Dumnezeu ne-a
încurajat să-i spunem în rugăciune dorinţele noastre, poate dintre cele mai
năstruşnice; iar El, cu bunătatea şi iubirea Sa pentru copii, a zâmbit
îngăduitor şi nu ne-a lăsat să aşteptăm prea mult, dăruindu-ne clipe minunate
peste care colbul uitării nu se va putea aşterne nicicând. Aceste clipe sunt adevăratul tezaur ce
aparţine tuturor celor ce au făcut, fac, sau vor face parte din Theotokos.
Este dificil să pot cuprinde în câteva cuvinte cei 25 de ani ai corului, poate şi pentru simplul fapt că
fiecare dintre cei ce au fost corişti în aceşti ani, are o poveste frumoasă de
depănat. Şi toate aceste poveşti ar putea alcătui acel basm frumos care ar
începe cu „A fost odată ca niciodată”. Aproape 1.500 de copii au trecut prin
acest cor. Dintre ei, peste 850 au participat la cele 18 turnee din
străinătate, străbătând 25 de ţări din Europa, Asia, America şi Australia. De-a
lungul anilor cele mai frumoase cântece au fost strânse în trei CD-uri, iar
aplauzele celor ce ne-au ascultat au fost cea mai frumoasă răsplată a zecilor
de concerte prezentate de corul nostru. Desigur, ne amintim cu emoţie de
momentele de-a dreptul istorice la care am participat: Întâlnirea cu Papa Ioan
Paul al II-lea în faţa căruia am susţinut un scurt concert, întâlnirile cu
Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, momentul în care am primit
cheia oraşului Little Rock sau când am fost numiţi cetăţeni onorifici ai
statului Arkansas, dar şi clipele teribile ale acelui 11 septembrie 2001, care
ne-a surprins în America, în mijlocul evenimentelor.
Şi cum vom putea uita, oare, locurile minunate pe care le-am
văzut, cunoscute până atunci doar de la televizor, din cărţile de geografie şi
din filme?… Paris, Lyon, Viena, Bari, Pompei, New York, Philadelphia,
Washington, Arkansas, Adelaide, Melbourne, Londra, Roma, Milano, Napoli,
Veneţia, Bruxelles, Glasgow, Edinburgh, Budapesta, Atena, Rodhos, chiar şi
Cascada Niagara, sunt doar câteva locuri care-mi vin acum în minte (sunt şi
altele, desigur), şi care ne-au lăsat atât de multe amintiri. Peste tot am fost
primiţi nu doar ca un cor de copii, ci şi ca reprezentanţi ai meleagurilor
noastre. Poate că aceste lucruri nu au o însemnătate deosebită pentru cineva
care le ascultă din afară. Dar pentru noi, cei ce le-am trăit, reprezintă ceva
special: o parte din copilăria noastră, un sfert de veac din viaţă…
Fără ajutorul lui Dumnezeu, nimic din toate acestea nu s-ar
fi putut împlini. Iar Dumnezeu, aproape întotdeauna îşi trimite ajutorul Său
prin oameni. Am avut şi noi parte de astfel de oameni, unelte în mâna lui
Dumnezeu, care ne-au înţeles misiunea noastră şi ne-au ajutat să dăm o picătură
de farmec şi culoare copilăriei coriştilor noştri. Acum, la ceas aniversar, le
mulţumim !" (ziarulunirea.ro).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu