luni, 17 ianuarie 2022

Expoziție de carte și carte-obiect

 


Prezențe românești peste hotare


Institutul Cultural Român, Bruxelles, Belgia 


14 ianuarie - 15 februarie 2022




   Expoziția de carte și carte-obiect găzduită de Galeria ICR Bruxelles, un proiect realizat cu sprijinul Muzeului Național al Literaturii Române și promovat în parteneriat cu misiunile diplomatice ale României în Benelux, este organizată în perioada 14 ianuarie – 15 februarie 2022, pentru a marca Ziua Culturii Naționale.

    Expoziția cuprinde Manuscrisele Mihai Eminescu, serie editată de Academia Română și coordonată de academicianul Eugen Simion, alături de volume din Colecția Opere Fundamentale  – Nicolae Iorga, I.L. Caragiale, Șerban Cioculescu, precum și cărți bilingve (română – franceză),  albume Eli Lotar, Genica Athanasiou, Mihai Eminescu – Poèmes, Tudor Arghezi – Entre deux Nuits – Poèmes choisis, alături de lucrări de artă vizuală semnate de artiști români precum Lada de zestre – Gabriela Naftanailă Levențu, Periplu II – Mădălina Stan, Cartea rădăcinilor – Ana Maria Rugescu, Cartea familiei reunite – artist Victoria Țăroi, Acces to the past – artist Claudiu Cojocaru.

Imagini și mărturii - Școlile de altădată

 


Muzeul Național al Literaturii Române 


București 


15 ianuarie - 28 februarie 2022






     Expoziția pe care Muzeul Național al Literaturii Române a pregătit-o pentru Ziua Culturii Naționale vă prezintă o imagine de sinteză a modului de a preda al profesorilor ce reprezentau modele culturale și formau generații, școli și curente, care insuflau dragostea față de lectură, curiozitatea de a ști și își încurajau elevii să fie deasupra vremurilor, nu „sub vremi”.

      Panourile expoziționale, afișate pe fațada clădirii muzeului din Strada Nicolae Crețulescu 8, explorează viața scriitorilor şi scriitoarelor în ipostaza lor de elevi/eleve şi profesori, completată de imagini şi informaţii despre şcolile şi liceele de altădată, din arhiva MNLR.

Iată și câteva dintre mărturiile pe care le veți regăsi în cadrul expoziției:

„… era ceva la acest băiat ce nu se putea încătuşa şi aceasta era o pornire instinctivă pentru neatârnare, pentru o mişcare liberă, neforţată de împrejurări” (Theodor Ştefanelli, Amintiri despre Eminescu, vol. apărut în 1914, reeditat la Editura Scrisul Românesc Fundaţia-Editura şi de Editura Cununi de Stele, în 2018)

„Eu m-am simțit viața mea întreagă mai presus de toate dascăl. A le da altora învățături a fost pentru mine totdeauna o mulțumire, și cele mai vii mulțumiri le-am avut stând de vorbă cu oameni prin care mă puteam dumiri ori plimbându-mă cu elevii mei. Mai ales ca dascăl mi-am câștigat și pânea de toate zilele, și nu-mi aduc aminte să mi se fi-ntâmplat vreodată ca să fiu nemulțumit de-nvățăturile ce-am dat”, mărturisea Ioan Slavici în Amintiri. Lumea prin care am trecut.

„Constantin Brâncuşi l-a cunoscut personal pe Spiru Haret; fiind solicitat să facă o machetă pentru statuia acestuia, a prezentat o simplă fântână. Pentru el, aşa fusese Haret, un izvor de apă vie. Aşa a fost, într-adevăr, pentru naţia lui: un izvor dătător de viaţă.” (Ion Bulei)

„Rar mi-a fost dat să întâlnesc un scriitor cu o atât de bogată înzestrare literară și, în același timp, un om atât de bun și atât de săritor la necazurile semenilor săi, ca doctorul Vasile Voiculescu! Poet de fină sensibilitate, autor dramatic preocupat deopotrivă de durerile, ca și de marile probleme ale omului, mai târziu nuvelist și povestitor de înaltă clasă, Voiculescu a izbutit să aibă în aceste trei genuri atât de diferite o recunoaștere aș zice unanimă. Despre opera lui s-a scris mult și se va mai scrie încă multă vreme. Mai puțin cunoscut e omul, care s-a ținut cu o nobilă discreție departe de tumultul și de larma vieții”. (Tudor Teodorescu-Braniște despre Vasile Voiculescu)

    Textele de prezentare sunt semnate de muzeografii și redactorii MNLR: Radu Băieşu, Diana Iancu-Albu, Andra Ispas, Oana Oros, Loreta Popa, Mihaela Stanciu, Gabriela Toma, Anni Udrea, iar creaţia grafică aparține Cristinei Milca.

    Puteți vizita expoziția în compania unui muzeograf, prin programare la adresa programe@mnlr.ro sau prin apelare la 0736.598.451 (WhatsApp), de marți până duminică, în intervalul 10.00 – 18.00.

Citadela sfărîmată/Aulularia/Floare de cactus

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul de Stat Galați




Ilustrată din propria colecție.








Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 11. Noiembrie 1965.


Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 46. 13 noiembrie 1965.


Lumină de iulie

 


De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Cinemateca










Articol publicat în Revista Cinema, Nr. 4. Aprilie 1963.

Evenimente culturale clujene

 


Centrul de Cultură Urbană 


Cluj - Napoca 


17 - 23 ianuarie 2022



Recunoștință gălățenilor

 


Galați 


20 ianuarie 2022




    Muzeul de Istorie Paul Păltănea, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Galați, vă invită joi, 20 ianuarie 2022, ora 11:00, la Monumentul Apărătorilor oraşului Galaţi, situat la intersecția străzilor Brăilei cu I.L. Caragiale (zona STIREX), pentru a cinsti memoria Armatei Române și a Apărătorilor Orașului Galați, care s-au jertfit pentru întregirea neamului românesc.

    În acel început de an, 1918, aproximativ 2.000 de militari români au apărat oraşul Galaţi de la distrugere şi ocupare, luptând împotriva unităţilor militare bolşevizate, din cadrul Armatei a 6-a rusă, aflate în retragere de pe frontul din Moldova. A fost prima bătalie din secolul XX între Armata Română şi unităţile militare ruse trecute în tabăra bolşevicilor.

    În această confruntare au conlucrat trei arme ale Armatei Române - marina, trupele terestre,  aviaţia - un caz unic pentru o bătălie desfăşurată pe teritoriul României în  Primul Război Mondial.

    În memoria acelor lupte, oraşul erou Galaţi a fost decorat de Regele Italiei, prin generalul Pietro Badoglio (1921) şi de Preşedintele Franţei, prin generalul Henri Mathias Berthelot (1922), acordându-i-se Crucea de Război a Italiei şi Crucea de Război a Franţei.

    În anul 1923, Societatea  Luptătorii Patriei, a demobilizaţilor ofiţeri şi grade inferioare din Galaţi, propune Primăriei Galaţi ridicarea unui Monument închinat Apărătorilor oraşului Galaţi. Monumentul a fost realizat de marmorarul Ioannis N. Renieris, şi amplasat la întretăierea străzilor Brăilei cu I.L. Caragiale.

    Din raţiuni aşa-zis „edilitare”, Monumentul Apărătorilor oraşului Galaţi  a fost demolat în anul 1962.

    Consiliul Judeţean Galaţi, prin Muzeul de Istorie Paul Păltănea Galaţi, a finanţat refacerea Monumentului APĂRĂTORII ORAŞULUI GALAŢI, 7/20 - 9/22 Ianuarie 1918, pe acelaşi amplasament, la intersecția străzilor Brăilei cu I.L. Caragiale, fostă Balaban (zona STIREX).

Aurul frumoasei curtezane

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național Craiova




Hamdi Cerchez.




Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 11. Noiembrie 1965.