Întâmplări adevărate
Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 9. 8 februarie 1975.
marți, 30 martie 2021
Tudor Vladimirescu și posteritatea Revoluției de la 1821
Muzeul Olteniei
Craiova
31 martie - 10 mai 2021
Începând cu data de 31 martie 2021, ora 11:00, Muzeul
Olteniei, Craiova, invită publicul la Secția Istorie-Arheologie, Str. Madona
Dudu, nr. 14 pentru a vizita expoziția Tudor Vladimirescu și posteritatea
Revoluției de la 1821.
În contextul bicentenarului revoluției, expoziția se axează
pe conjunctura momentului 1821, personalitatea lui Tudor Vladimirescu și
transformarea sa într-un erou național începând cu a doua jumătate a secolului
al XIX-lea. O componentă importantă a acestui proiect tematic o reprezintă
ecourile Revoluției de la 1821 în domeniul artelor vizuale și a producției
artistice rezultate.
Dintre exponatele deosebite ale acestei expoziții amintim
Proclamația către locuitorii satelor și orașelor, din martie 1821, a lui Tudor
Vladimirescu, călimara de brâu a marelui clucer şi mai apoi ispravnic de
Mehedinți şi Gorj, judecător al Divanului Craiovei, boierul Nicolae Glogoveanu,
o broderie pe mătase cu subiect alegoric figurând înfrângerea Porții Otomane,
un portret al lui Tudor Vladimirescu, de la începutul secolului XX, semnat de
Giovanni (pseudonimul pictorului craiovean Ioan Stăncescu), o ladă metalică
pentru depozitarea banilor și documentelor din timpul revoluției și o copie a
steagului de luptă al pandurilor lui Tudor Vladimirescu care are reprezentată
Sf. Treime, având în dreapta pe Sf. Teodor Tiron, patronul slugerului Tudor
Vladimirescu, iar în stânga pe Sf. Gheorghe, unul din sfinții militari ai
panteonului creștin.
Discursul expozițional urmărește trei teme principale
pornind de la contextul în care revoluția a fost pregătită. Cea de-a doua
componentă oferă o scurtă privire asupra culturii materiale a perioadei,
cultură materială ce subliniază apartenența slugerului Tudor la administrația
fanariotă și ambianța otomană în care Tudor Vladimirescu a activat. Ultima
parte a expoziției, dedicată posterității celui ce va ajunge element
identificator pentru momentul 1821, este și cea mai însemnată.
Mitul lui Tudor Vladimirescu ia naștere în 1842, odată cu
preluarea istoriei tragice petrecute în anul 1821 în argumentația eroică a
tinerilor membrii ai Partidei Naționale, viitoarea generație pașoptistă.
Astfel, eroul Revoluției de la 1821 intră în panteonul marilor figuri ale
istoriei naționale.
Monumente de for public, școli și străzi care îi poartă numele,
bancnote cu chipul său vor marca în memoria colectivă imaginea unui personaj
intrat în istorie prin faptele sale, dar și prin destinul tragic pe care și l-a
asumat.
Această expoziție nu își propune să epuizeze subiectul
reprezentărilor sau a memoriei asociate și create în jurul Revoluției din 1821,
ci să ofere o perspectivă actuală asupra evenimentelor de acum două veacuri.
Expoziția a fost realizată în colaborare cu Muzeul Județean Gorj Alexandru Ștefulescu, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Gorj și Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Mehedinți și va putea fi vizitată până la începutul lunii mai la Craiova.
Părinții prin ochi de copil
Și noi am fost ca ei
Culese și publicate în Revista Flacăra, Nr. 5. 8 februarie 1975.
Imaginează-ți! Creații textile inspirate din natură
Arta pastică contemporană românească
Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa,București
6 aprilie - 30 mai 2021
Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa ȋmpreunӑ cu Universitatea Națională de Arte București vă invitӑ sӑ vizitaţi
expoziţia temporarӑ Imaginează-ți! Creații textile inspirate din natură care
va fi deschisӑ ȋn perioada 6 aprilie - 30 mai 2021, la sediul muzeului din
Şoseaua Kiseleff Nr. 1.
Imaginează-ți! aduce ȋn atenţia publicului un caleidoscop
tematic și tehnic, fascinant prin ingeniozitatea juxtapunerilor cromatice și
formale, dar și prin conţinutul ideatic. Lucrările expuse sunt instalaţii
artistice textile şi ansambluri decorative pentru interior, imprimate/ţesute
realizate în tehnici tradiţionale/neconvenţionale specifice mediului textil,
destinate spaţiilor private sau publice.
Fiecare obiect artistic reprezintӑ ȋntr-o formӑ explicitӑ
sau simbolicӑ apartenenţa la elemente ale universului organic sau anorganic.
Vizitatorul va fi surprins și ȋn egalӑ mӑsurӑ cucerit de spectacularul
motivelor reprezentate cu multӑ rӑbdare și ingeniozitate, de energia cromaticӑ
a acestora, de valoarea tactilӑ a texturilor care compun suprafeţele, precum și
de asemӑnarea cu elementele naturale. Astfel, spaţiul muzeului va fi animat de
dialogul dintre formele naturale și formele artistice textile reprezentând
fluturi, meduze, ciuperci, structuri minerale, organisme celulare, etc.
Imaginează-ți! te invită la o cӑlӑtorie ȋn lumea
spiritului prin mijlocirea actului artistic, care celebrează creativitatea
infinitӑ a naturii și a omului, bucuria de a fi.
Lucrările sunt realizate de studenți ai Departamentului Arte
Textile și Design Textil - specializarea Arte Textile Ambientale, din cadrul
Facultăţii de Arte Decorative şi Design, Universitatea Naţională de Arte
Bucureşti, coordonați de Conferenţiar Univ. Dr. Daniela Frumuşeanu, curatorul
expoziției.
Artiștii expozanți: Ionela Apetrii (Master an II), Maria Alexandra Frȋncu (Master an II), Livia Elena Greaca (Master an II), Laura Maria Greaca (Master an II), Simina Mirea (Master an II), Ramona Şercӑianu (Master an II), Nicoleta Bucșaru (Master an I), Ana Stanoievici (Master an I).
luni, 29 martie 2021
Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România
Agenția de Știri Bune
29 martie 2021
Astăzi, 29 martie 2021, România, împreună cu Republica
Moldova, au depus dosarul multinațional Arta cămășii cu altiță - element de
identitate culturală în România și Republica Moldova pentru înscrierea
elementului în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural
imaterial a umanității UNESCO.
Dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naționale
de experți din România și Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonată de
către Ministerul Culturii din România. Din grupul de lucru al Ministerului
Culturii din România au făcut parte experți, profesori ai Facultății de Litere
a Universității București, cercetători ai Institutului de Etnografie și Folclor
„Constantin Brăiloiu” , al Academiei Române, dar și cercetători și muzeografi
ai Muzeului Național al Țăranului Român, Muzeului Național al Satului Dimitrie
Gusti, Muzeului Olteniei, Complexul Național Muzeal ASTRA - Sibiu și Muzeul de
Etnografie Brașov.
În perioada 2020-2021, experții din cele două țări au
desfășurat o activitate susținută de documentare, cercetare, filmare și
repertoriere a purtătoarelor de competențe din mai multe zone. Au fost astfel
urmărite evoluția și viabilitatea tehnicilor de realizare a cămășii cu altiță
în actualele comunități rurale și urbane din România și Republica Moldova.
Elementul Cămașa cu altiță figurează în Repertoriul
Patrimoniului Cultural Imaterial din România, vol. 1, 2009, ediție tipărită și
online. În luna ianuarie 2021, s-a elaborat documentul de înscriere a
elementului de patrimoniu cultural Arta cămășii cu altiță - element de
identitate culturală în România în Inventarul național al elementelor vii de
patrimoniu. Acesta a fost realizat de experți din cadrul Comisiei Naționale
pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii,
în colaborare cu specialiști cercetători științifici, etnologi și teoreticieni
de artă.
Fișa de Inventar a Artei cămășii cu altiță – element de
identitate culturală în România a fost inclusă în Inventarul Național al
elementelor Patrimoniului Cultural Imaterial Pentru România, organismul
științific de specialitate din cadrul Institutului Național al Patrimoniului,
din subordinea Ministerului Culturii.
Documentele reunite în dosarul de candidatură UNESCO
ilustrează complexitatea problematicii acestui element reunind următoarele
aspecte: denumirile locale/regionale ale elementului și arealul de manifestare,
punctându-se croiul și tipologia cămășii cu altiță, răspândirea elementului pe
teritoriul României în secolele al XIX-lea și al XX-lea, cu transpunerea
cartografică, în conformitate cu Atlasul Etnografic al României, vol. IV,
Portul.
De asemenea, dosarul cuprinde viabilitatea elementului în
prezent și prezintă răspândirea, pe teritoriul României, a practicilor și
tehnicilor legate de coaserea și purtarea cămășilor cu altiță. Reperele
istoriografice și etnografice completează imaginea elementului din perspectivă
temporală, demonstrând importanța sa atât în viața comunităților rurale, cât și
a elitelor.
Sunt prezentate etimologia cuvântului altiță, diversitatea
regională a elementului, cu menționarea materiilor prime, a instrumentarului de
lucru, a croiului, a modalităților de structurare a decorului, a motivelor
decorative, a tratării lor plastice și a cromaticii.
Un loc aparte a fost alocat prezentării elementelor
socio-culturale asociate cămășii cu altiță, funcției sale comunicaționale,
stării actuale a elementului, precum și cadrului general de protejare,
conservare și salvgardare a acestuia, cu măsurile generale și punctuale.
Studiul comparativ privind materiile prime, tipurile de
croi, structura, decorul, ornamentele și cromatica s-a făcut spațial și
temporal. Cercetările zonelor etnografice de manifestare a cămășii cu altiță au
atestat răspândirea acesteia, în prezent, în Moldova, Bucovina, Oltenia,
Muntenia și sudul Transilvaniei și au oferit detalii semnificative cu privire
la existența vie a elementului. Documentul semnalează continuitatea artei
cămășii cu altiță pe teritoriul României și în Moldova de peste Prut,
semnificativă pentru definirea sa ca marcă identitară menită să asigure
coeziune și apartenență. Totodată, în dosar sunt menționate măsuri și strategii
de conservare, protejare și salvgardare a elementului, precum și riscuri în
legătură cu elementul și practicanții.
Dosarul de nominalizare va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)