miercuri, 15 ianuarie 2020
Mihai Eminescu – Luceafărul Culturii Naționale
Muzeul Ținutului Cahul
Cahul, Republica Moldova
15 ianuarie - 1 martie 2020
Bunii noștri prieteni, în contextul aniversării a 170 de ani
de la nașterea poetului Mihai Eminescu, Muzeul Ținutului Cahul, vă invită, pe
data de 16 ianuarie, ora 14:00, la vernisarea expoziției de carte poștală
ilustrată, cu genericul Mihai Eminescu – Luceafărul Culturii Naționale.
Expoziția poate fi vizitată începând cu data de 15 ianuarie și până la 1 martie
2020.
Vă așteptăm cu drag.
Pe simezele timișorene: In - Faces
Arta plastică contemporană românească
Marian Truțulescu
Galeria Pygmalion, Timișoara
16 ianuarie 4 februarie 2020
Marian Truțulescu este membru al UAP Timisoara și Reșița,
profesor de arte vizuale, aflat la cea de-a șaisprezecea expoziție personală de
grafică și pictură. Artistul vine pe simezele Galeriei Pygmelion cu un proiect
nou, în care portretul dedublat, o expresie a omului modern, contemporan,
poartă cu sine tot zbuciumul lumii în care trăiește, lucru care se face prin
compozițiile ce se deschid și se închid în jurul personajului/personajelor care
apar în lucrări.
Expoziția In - Faces din data de joi, 16 ianuarie 2020, de
la Galeria Pygmalion - Casa Artelor Timișoara va fi prezentată de către lector
univ. dr. Gabriel Kelemen vicepreşedinte UAP Timișoara, critic de artă.
Recunoștința gălățenilor
Galați
20 ianuarie 2020
Muzeul de Istorie Paul Păltănea din Galaţi vă invită luni,
20 ianuarie 2020, ora 12:00, la Monumentul Apărătorilor Orașului Galați, pentru
comemorarea eroilor căzuţi pe câmpul de luptă, în luna ianuarie 1918. Momentul
de aducere aminte se va desfășura la grupul statuar, situat la intersecția
străzii I. L. Caragiale cu bulevardul Brăilei.
Armata a 6-a rusă aflată în retragere de pe frontul din
Moldova a încercat să cucerească orașul de la Dunăre, Galaţi. În perioada
7/20-09/22 ianuarie 1918, aproape 3.000 de militari români aparţinând marinei
militare, trupelor terestre şi aviaţiei militare au dejucat planurile ruşilor,
care au fost nevoiţi să fie duşi sub escortă peste Prut.
Monumentul dedicat memoriei celor care au căzut pe câmpul de
luptă în zilele de 7/20-09/22 ianuarie 1918, a fost ridicat imediat după
terminarea Primului Război Mondial, însă demolat în 1962 din “raţiuni
edilitare”. În anul 2018, Monumentul Apărătorilor Orașului Galați, a fost
refăcut, pe același amplasament, de către Consiliului Județean Galați, prin
Muzeul de Istorie Paul Păltănea din Galaţi.
Deschidem cu acest eveniment Calendarul cultural 2020 Anul
Alexandru Ioan I Cuza, an pe care Muzeul de Istorie Paul Păltănea din Galaţi
îl dedică personalităţii Domnitorului Alexandru Ioan I Cuza, de la a cărui
naştere se împlinesc 200 de ani (1820-2020).
Ciclul Atelier '68
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul C. I. Nottara
Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I. L. Caragiale
Dan Nasta și Dorin Varga în Sîmburi de cireșe de Ilie Păunescu.
Gilda Marinescu (Ecaterina) și Constantin Brezeanu (Neculai) în
Scrisorile de Ilie Păunescu.
Elena Nica Dumitrescu (Soția), George Păunescu (Soțul) și
Beatrice Petrescu (Femeia din spate) în Celuloid de Iosif Naghiu.
Scenă din Frunze galbene pe acoperișul ud de Leonida Teodorescu,
Lucia Mureșan (Maria) și Mircea Anghelescu (Al doilea bărbat).
Petrică Popa și Lucian Dinu (Elementele ecuației, totdeauna egale cu zero) în
Să nu vorbim de Bibi de Mihai Georgescu.
Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 7. Iulie 1968.
Mihai Eminescu - 170 de ani de la naștere
Muzeul Național de Artă al Moldovei
Chișinău, Republica Moldova
15 ianuarie - 2 februarie 2020
Miercuri, 15 ianuarie, ora 14:00, în contextul evenimentelor
dedicate Zilei Naționale a Culturii, Muzeul Național de Artă al Moldovei, în
colaborare cu Muzeul Naţional de Literatură M. Kogălniceanu, a
inaugurat expoziţia Mihai Eminescu - 170 de ani de la naștere.
În cadrul acesteia vor fi expuse peste patruzeci de lucrări
de pictură şi grafică din colecţiile Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, dar
şi alte şapte lucrări din patrimoniul Muzeului Naţional de Literatură M.
Kogălniceanu.
Chipul şi opera lui Mihai Eminescu au fost reflectate în
diverse domenii şi genuri ale artelor plastice. Portretele, compoziţiile
figurative sau simbolice, peisajele sunt legate atât de opera cât şi de viaţa
şi personalitatea lui Eminescu.
Opera lui Eminescu a fost şi va rămâne un motiv de
inspiraţie pentru artiştii plastici care vor căuta un punct de tangenţă, vor
dialoga cu ea şi vor descoperi noi frumuseţi, noi aspecte valorice şi
filosofice.
Ceramică fină de Batiz
Muzeul Civilizației Dacice și Romane
Deva
16 ianuarie 2020 - 31 ianuarie 2022
Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul
Consiliului Județean Hunedoara vă invită joi, 16 ianuarie 2020, ora 12:00, să
participați la vernisajul expoziției Ceramica fină de Batiz din patrimoniul
muzeului din Deva, eveniment ce se va desfășura în sălile de expoziție ale
Palatului Magna Curia.
Prin această expoziție "se valorifică prețioasa
colecție de ceramică fină de Batiz, prin etalarea celor douăzeci și două de
piese pe care Muzeul Civilizației Dacice și Romane le deține în patrimoniul său.
Se dorește atragerea atenției asupra importanței manufacturii din localitatea
Batiz unde, în prima jumătate a secolului al XIX-lea apăreau primele semne ale
unei activități industriale din spațiul hunedorean, fiind produse cu măiestrie
vase de ceramică fină de calitate superioară.
Începuturile manufacturii de la Batiz se leagă de numele
meșterului Georg d’André (? – 1847), originar din orașul Triest, și de numele
baronului Nalátzy József (1748-1822), proprietarul moșiei de la Batiz, două
personalități remarcabile, cu spirit vizionar și întreprinzător, pasionați ai
progresului, a căror colaborare a început în anul 1805. Documentele vorbesc, la
început, despre un mic atelier de produs ceramică, pe parcurs fiind adăugate
construcții noi, rezultând creșterea globală a producției, și, mai mult, o
divizare a muncii pe procese și faze tehnologice, astfel că în anii 1830-1840,
Batizul era menționat drept <fabrică de ceramică> sau <cea mai
dezvoltată fabrică de faianță fină din Transilvania și Ungaria>.
Ceramica a fost expusă într-un ambient burghez de secol XIX,
care reunește piese reprezentative din Colecția de Artă a Muzeului Civilizației
Dacice și Romane din Deva, prin intermediul cărora vizitatorul este invitat în
atmosfera caldă și primitoare a unui salon, încăpere ce ar fi destinată
amuzamentului, bunei-dispoziții și momentelor de recreere. În timp ce se purtau
diverse discuții, se puteau savura ceaiuri din plante aromatice şi delicioase
gustări, se putea lectura presa locală, iar domnișoarele și doamnele aveau
ocazia să-și exerseze talentele muzicale, de desen ori broderie.
Alături de cele trei piese mari de mobilier, realizate în
stil Eclectic, sunt expuse două mese în stil Biedermeier, patru scaune tapiţate
cu piele în stil Altdeutsch, un ceas de perete cu pendulă, o maşină de cusut
Singer și un secretaire. Acestora li se adaugă douăsprezece tablouri de epocă,
două aparate muzicale și un bust Meissen.
Reunind diferite abordări stilistice din secolul al XIX-lea
și începutul celui de-al XX-lea, expoziția oferă prilejul unei incursiuni în
trecutul spațiului hunedorean, din care nu lipsea influența culturală a
spațiului central și vest european", menționează curatorii expoziției, dr.
Diana Loredana Pantea, muzeograf și Georgeta Deju, șef-serviciu al Secției de
Istorie și Artă al Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 16 ianuarie 2020 –
31 ianuarie 2022, de marți până duminică, conform programului de vizitare al
Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.
Vă așteptăm cu drag!
Secția de Marketing și Relaţii cu Publicul
Abonați-vă la:
Postări (Atom)





















