Povești de trecut vămile. Interviuri cu scriitori

Lansare de carte 

Lucia Negoiță 

Muzeul Național al Literaturii Române, București 

10 decembrie 2019

    Volumul de față cuprinde o selecţie din interviurile realizate de Lucia Negoiță în ultimii zece ani, cu prozatori, poeţi, critici, editori, eseişti din ţară şi diaspora.

    Parte dintr-o istorie autobiografică a literaturii, interviurile cu scriitori rămân o cale de mediere accesibilă în relația neprotocolară autor-cititor. Moneda de schimb va fi cartea de literatură menită să deslușească natura umană comună. Nutresc speranța că vom regăsi pe drumul dus-întors de la viață la literatură câteva daruri pe care scriitorii, prin cărțile lor, le-au sădit în inimile noastre dintotdeauna: dorința de cunoaștere, binele, îndoiala, frumosul, nădejdea, lumina. – Lucia Negoiță

    Lucia Negoiță a debutat editorial în 1973, la editura Albatros. Reprezentantă a generației ’70, autoare a nouă cărți de poezie, este prezentă în sinteze literare importante, antologii traduceri. În 1967 devine redactor la Radio, unde realizează vreme de zece ani Revista Literară Radio, dar și o sută de ediții Meridiane lirice, împreună cu A.E. Baconsky. După 1989 își leagă numele de producțiile culturale ale Televiziunii, prin calitatea documentarelor, interviurilor, restituirilor, unele dintre ele premiate și nominalizate în competiții prestigioase. Participă la festivalurile de poezie de la Salonic (1996), Roma (1997), Paris (2013). A primit Premiul Senatului Asociației Profesioniștilor de Televiziune 2000, Excelență în jurnalism cultural, Uniunea Scriitorilor, 2002, Premiul revistei Acolada, 2016.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Vă așteptăm!

***Muzeul Naţional al Literaturii Române‎Lansare carte-Povești de trecut vămile. Interviuri cu scriitori

Copiii noştri vor fi liberi

Facultatea de Istorie a Universității din București 

9 decembrie 2019

    Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti prin Cercul de Istorie Contemporană Românească, alături de Primăria Municipiului Bucureşti prin Centrul pentru Tineret al Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Agerpres şi cu sprijinul Romfilatelia, Anticariat Unu şi Biblioteca Metropolitană a Municipiului Bucureşti vă invită să participaţi la vernisarea expoziţiei Copiii noştri vor fi liberi care va avea loc pe data de 9 decembrie 2019 în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, Holul de Marmură, bulevardul Regina Elisabeta, nr. 4-12.

Intrarea este liberă.

***Cercul de Istorie Contemporană Românească‎Vernisajul expoziției „Copiii noștri vor fi liberi”

Cu o vocație de excepție...

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 

Simona Noja

Articol publicat în Spectacol, Almanahul Revistei Tribuna. Aprilie 1988.

Evocare Nichita Stănescu

Muzeul Național al Literaturii Române 

București 

13 decembrie 2019

    În fiecare decembrie, Muzeul Național al Literaturii Române îl readuce în memoria celor care iubesc Poezia pe cel care a slujit-o cu pasiune, har și devotament - Nichita Stănescu.

    Admirat şi iubit, poetul a rămas viu în amintirile tuturor celor care l-au cunoscut. La această întâlnire specială numită Viața mea se iluminează, ce va avea loc vineri, 13 decembrie 2019, ora 18:00, în Mansarda sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe) participă atât graficianul Mircia Dumitrescu, Nicu Alifantis, actrița Theodora Stanciu, Vlad Ciobanu, cât și Andreea Ionela Buzatu, Alexandra Zamfirescu, Maria Magdalena Pisaltu și Gianina Crivăț, studente clasa de Actorie Rodica Mandache – Universitatea Hyperion.

    Se știe sigur că în anii de liceu, la Ploiești, Nichita Stănescu încă nu optase pentru poezie. "Trăia cu năzuinţa difuză de a se afla în centrul atenţiei tuturor, de a fi răsfăţat; pe atunci, putea deveni şi muzician, şi pictor, şi actor, şi orice altceva, în funcţie de modelul cultural sau de mitul care i s-ar fi impus cel mai repede. Totuşi, la Bucureşti, studiind sistematic literatura română și luând contact cu viaţa literară, Nichita Stănescu a descoperit superioritatea poziţiei poetului în conştiinţa colectivităţii româneşti”, scria despre marele poet criticul Alex Ștefănescu.

    Născut la 31 martie 1933, Nichita Stănescu avea un farmec aparte și vorbea precum scria. Cel puțin așa își amintesc cei care i-au fost apropiați și care au avut șansa unor dialoguri remarcabile cu acesta. Laureat al Premiului Herder şi nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980), Nichita Stănescu era considerat atât de critica literară, cât şi de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuşi o denumea "Dumnezeiesc de frumoasă”.

    Despre Nichita Stănescu, Nicolae Breban crede că este în continuare unul dintre cei mai mari poeți români. Unii critici literari, precum Eugen Simion, au spus despre Nichita că este un poet de o amplitudine, profunzime şi intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici şi poetici. "Nichita era un soi de mic bastion al credinţei în literatură şi în valoare”, a afirmat și poetul Florin Iaru care l-a cunoscut îndeaproape.

    Viața boemă pe care o ducea Nichita nu mai reprezenta demult un secret. De altfel, Ion Băieşu a răspândit povestea despre ziua în care Nichita şi-a sărbătorit cei 50 de ani, când l-au vizitat atâţia oameni, încât nici nu mai aveau loc în apartament. "El era un om atât de generos, încât se simţea în stare să strângă în braţe toţi oamenii pământului. Toţi locatarii au ieşit la ferestre să admire acest omagiu extraordinar adus Poetului“.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Vă așteptăm!

***Muzeul Naţional al Literaturii Române‎„Viața mea se iluminează” – Evocare Nichita Stănescu

Pianist concertist, compozitor

Nicolae Brînduș

Despre opera La țigănci

Articol publicat în Spectacol, Almanahul Revistei Tribuna. Aprilie 1988.

***Mai multe despre acest compozitor puteți afla și de aici:

Nicolae BRINDUS [BRANDUS] – compozitor

muzicieni.cimec.ro › Nicolae-Brandus

Fracturi

Lansare de carte 

Mihail Victus 

Librăria Humanitas Kretzulescu, București 

9 decembrie 2019

    Autorul, Mihail Victus (n. 1986), a obținut numeroase premii literare pentru proză, dintre care: Marin Preda (2018), Ioan Slavici (2017), Radu Rosetti (2015). Începând cu 2006, a publicat proză în diverse reviste: Tribuna (2017), Iocan (2016), Ateneu (2015), Actualitatea literară (2011) etc.

***Mihail Victus‎Lansare de carte: romanul „Fracturi”, de Mihail Victus

Cornel Medrea, un destin artistic de excepție

Felicia Raetzky 

Muzeul de Artă Ligia și Pompiliu Macovei, București 

7 decembrie 2019

   Cuvântul de deschidere al conferinței va aparține doamnei Elena Olariu, director adjunct al Muzeului Municipiului București, Departamentul de Artă, inițiatoarea seriei de conferințe periodice, care tratează subiecte legate de istoria artei românești și a artei universale.

    Conferința își propune să readucă în discuție moștenirea culturală lăsată de maestrul Cornel Medrea. Cine a fost acest sculptor? Cat de mare este impactul formării sale la Budapesta? Care sunt cele mai importante influențe în viața artistului și cum își pun acestea amprenta în creația sa? De ce Cornel Medrea este un pilon important în  dezvoltarea artei românești? Cât de importantă este contribuția sa în formarea noilor generații de sculptori care îi succed? Câteva dintre întrebările directoare de la care vor pleca discuțiile noastre.

    Sculptorul Cornel Medrea (1888-1964), remarcat prin talentul său, frecventează cursurile Școlii de Arte și Meserii de la Zlatna, apoi la Universitatea Regală Maghiară de Arte Decorative din Budapesta. Va lucra în atelierul sculptorului György Zala pentru Monumentul Mileniului din Budapesta, loc care îi va cultiva simțul monumentalului.

    Premiat cu Diploma de Onoare la Expoziția Internațională de la Barcelona (1929), Grand Prix la Expoziția Internațională de la Paris (1937), pentru basso-relieful Dragoș și Zimbrul, Premiul Internațional la Expoziția internațională de la New York (1939), pentru alto-relieful Cultura iar în 1957 primește titlul de Maestru Emerit al Poporului. 

     Secolul al XX-lea marchează profunde schimbări de ordin politic și social, iar asta face ca istoria acestui destin artistic să fie un real studiu de caz, doar prin simpla prezență sau eventuala sa absență din istoriografia românească.

    Felicia Raetzky are la bază studii de Istoria Artei absolvite la Universitatea București în cadrul Facultății de Istorie, secția de Istoria Artei. În prezent este muzeograf în cadrul Secției de Artă a Muzeului Municipiului București.

    Se plătește doar taxa de acces de 5 lei sau 2 lei pentru persoanele care beneficiază de reducere, taxă care presupune și posibilitatea de a vizita Muzeul de Artă Ligia și Pompiliu Macovei. Vă așteptăm cu drag!

    Ilustrație: Cornel Medrea în Muzeul Cornel Medrea, datat 1960, hârtie fotografică, 15x21 cm, Arhiva MMB, Colecția Cornel Medrea (detaliu).

***Colecția de artă Ligia și Pompiliu Macovei‎Conferință: Cornel Medrea, un destin artistic de excepție