sâmbătă, 19 octombrie 2019

Colecționarul




Lansare de carte 


Natalia Semenova, Andre Deloque 


Librăria Humanitas, Cişmigiu, Bucureşti 


24 octombrie 2019




   Editura Vremea vă invită joi, 24 octombrie, de la ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea volumului Colecționarul de Natalia Semenova și André Deloque.
Vor vorbi: Teodor Baconschi, Simona Preda, Silvia Colfescu.
    Multă vreme nu s-a știut cum au ajuns în muzeele rusești capodoperele absolute ale artei începutului de secol XX. Aceasta este povestea lui Serghei Șciukin, colecționarul care a lăsat Rusiei peste două sute de picturi, opere esențiale de Matisse, Picasso, Gauguin, Cezanne.
Explorarea misterelor colecției Șciukin semăna cu săpăturile arheologice, cărora li se aduc la lumină, cu precauții infinite, straturile succesive: istoria, arta, miturile și legendele familiale, copiii, nepoții, contemporanii…
    Participarea la eveniment este gratuită și se face pe baza unei rezervări prealabile aici: https://eventbook.ro/other/rezervari-colectionarul-editura-vremea-humanitas-de-la-cismigiu

File de cronică bucureşteană (1920 - 1940)




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Cinemateca



O întîlnire memorabilă: Bette Davis şi Humphrey Bogart 
în Femei de noapte (1937).












Rememorări publicate în Almanah Flacăra '71. Decembrie 1970.

vineri, 18 octombrie 2019

Dincolo de furtună




Lansare de carte 


Corina Ozon 


Librarium TNB, Bucureşti 


23 octombrie 2019





Zilele Icoanei




Muzeul Civiliazaţiei Dacice şi Romane 


Deva 


19 - 20 octombrie 2019






"Sirena tropicelor"




Lumea şi noi...


Josephine Baker




Josephine Baker (stînga), în fotografie împreună cu marele nostru artist
Constantin Tănase (în centru). 





Articol publicat în Almanah Flacăra 1980. Decembrie 1979.





Paragraf publicat în monografia Teatrul de Revistă Constantin Tănase (1919 - 2000).


Niciunul dintre autorii "surselor"de mai sus nu pomeneşte
de revenirea Josephinei în România.
La Festivalul Cerbul de Aur, Braşov, 1970. 

Aromânii - Artă și meșteșug




Muzeul de Artă Popuară Constanţa 


octombrie 2019 - martie 2020






    La Muzeul de Artă Populară Constanța s-a deschis expoziția Aromânii - Artă și meșteșug, menită să pună în valoare, în mod special, frumusețea, varietatea și splendoarea costumului popular, reprezentativ pentru românii balcanici. Expoziția este un preambul al triplului eveniment editorial din 1 noiembrie care va aduce în prim-plan cercetări de etnografie și lingvistică referitoare la aromânii din Albania și Macedonia, realizate de specialiști de la Academia Română - Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu și specialiști din Constanța.
   Expoziția este organizată pe baza colecțiilor muzeale alcătuite între anii 1973-1980 ca urmare a unei ample cercetări etnografice prin toate așezările Dobrogei, acolo unde au trăit aromânii.       În urma acestei cercetări dificile prin satele dobrogene s-au achiziționat piese de costum popular, podoabe, țesături de interior și obiecte de uz gospodăresc deosebit de valoroase aparținând tuturor ramurilor de aromâni, piese cu o vechime de peste 100-150 de ani, incluse ulterior în categoria Tezaur.
    Piesele de costum ale aromânilor erau realizate în ateliere specializate, unde croitorul (a’raftu) croia, așeza foile și se ocupa de partea decorativă a fiecărei piese, în funcție de sex, vârstă, statut social sau pentru funcții ceremoniale (nuntă, botez, înmormântare).
    În prima sală a expoziției sunt prezentate piese de costum din categoria hainelor mari de vreme rea, confecționate din stofă din lână dată la piuă, pentru a li se asigura impermeabilitatea. Tot în acest spațiu sunt expuse veste bărbătești (giumidani) și haine scurte pentru femei, cu mâneci (libade sau dulâmă), decorate cu măiestrie cu găitane grena, verzi, galbene, albastre, aurii și argintii. Nu lipsesc nici faimoșii ciorapi lungi din lână și fir auriu sau argintiu (pârpodzi), care completează portul popular, împletiți cu cinci cârlige, în registre decorative și cromatice de un mare rafinament. Un loc special le este acordat costumelor de nuntă (de mire și de mireasă), în cazul portului de femeie remarcându-se căciula bogat decorată cu găitane și mărgele, pe care se așeza discul (tasul) cu monede din argint.
   În sala a doua se remarcă în mod deosebit piesele de port de femeie din categoria scurtacî, la care găitanele roșii, verzi, albastre, galbene, aurii și argintii acoperă întreaga suprafață a postavului dând naștere unor adevărate opere de artă. Tot în această sală sunt prezentate costume realizate din catifea, purtate în zilele de sărbătoare, la nunți, botezuri și alte ceremonialuri (logodnă, pețit) de aromâncele tinere, catifeaua cumpărată din târguri fiind considerată o țesătură scumpă și de lux.
    Podoabele care însoțesc costumele, confecționate în general din argint (asime) și mărgele, țesăturile din lână și păr de capră (vestitele iambule, cergile „înflucate”), pernele de o varietate ornamentală și cromatică spectaculoasă sunt de un rafinament rar întâlnit, aspect care subliniază ideea de artă și meșteșug.
   Din expoziție nu lipsesc obiectele de uz gospodăresc din aramă. De asemenea, un bogat material foto-documentar completează expoziția Aromânii - Artă și meșteșug.

Să ne cunoaştem artiştii



Arta plastică contemporană românească 


Ioan Cărdei (1906 - 1907)




Pliant expoziţional. Retrospectivă.
Galeriile de Artă ale Inspectoratului de Cultură al Municipiului Bucureşti.
1 - 15 iulie 1992.