Pe simezele Capitalei - Brazii

Arta plastică contemporană românească 

Elena Murariu 

Liceul Pedagogic Ortodox Anastasia Popescu, București 

11 februarie 2019

   Bradul este un arbore emblematic al spațiului românesc, cu semnificaţii multiple ce trimit la viaţă, moarte, verticalitate, demnitate, dârzenie, înălţare spirituală și, mai recent, în ultimii o sută cinzeci de ani, la Crăciun, cu toate bucuriile, dar și cu excesele consumiste. Din păcate, pentru mulți minunea Nașterii Domnului pălește sub jocul de artificii! Și la această nouă expoziție, bradul este o ”curea de transmisie” a unor mesaje ce țin de istoria noastră de la începutul modernității, dar și de cea foarte recentă. Observ cum în iureșul vieții, fie pentru disperată supraviețuire sau fie întru hedonism, așa cum s-au făcut jocurile după 1989, se minimalizează jertfa, se ocultează adevărul, și se uită cinstirea profundă a martirilor și eroilor neamului. Demersul meu de la Liceul Anastasia Popescu este o lacrimă, o rugă, un strigăt într-o” pădure” curată, sensibilă, cu ”brazi” tineri!

***Elena Murariu

Obiectul lunii februarie

Muzeul Etnografic al Transilvaniei 

Cluj - Napoca 

februarie 2019

   Cu toate că vulpea a găsit anul acesta, de Stretenie, râurile dezghețate, noi propunem ca obiect al lunii februarie patinele.

   Originare încă din preistorie, aceste accesorii au fost folosite la început pentru deplasarea pe suprafețele alunecoase de gheață și au primit o destinație ludică, mult mai târziu. Nu întotdeauna s-au purtat în pereche, uneori fiind atașate pe un singur picior, celălalt membru inferior servind la propulsie. Alteori mișcarea era imprimată cu ajutorul unei bâte.

    În mediul rural, patinele se făucreau fie din oase lungi de animale, fie din lemn de esență tare. Uneori, pe talpa de lemn se atașa o placă metalică dintr-o lamă de coasă uzată sau alte fragmente de oțel refolosite. Patinele pe care le propunem, din imagine, cu numărul de inventar 5005, au fost achiziționate în anul 1924 din Gherla, jud. Cluj. Pe talpa din lemn de stajar este prinsă o tijă metalică, curbată în partea anterioară. Patinele se legau de încălțări cu chingi de piele.

***Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Arheologia dragostei

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 

Teatrul Național I. L. Caragiale

Arheologia dragostei de Ion Brad.

Premieră: 2 decembrie 1985.

Scenă cu Stelian Nistor.

Scenă cu Cezara Dafinescu și Ruxandra Bucescu.

Scenă cu Matei Alexandru și Traian Stănescu.

Scenă cu Stelian Nistor și AN. Gr. Bălănescu.

Imagini publicate în Caiet Nr. 72, Teatrul Național București.

Stagiunea 1985 - 1986.

Scenă cu Ruxandra Bucescu, Cezara Dafinescu, Iulian Nistor.

Program. Stagiunea 1987.

Scenă din repetiție.

Scenă din repetiție.

Scenă din repetiție.

Scenă din repetiție.

Ce-am avut..."la marginea Bărăganului"

Din istoria industriei românești 

Combinatul de Celuloză și Hârtie Chiș(s)cani 

Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 35. 30 august 1958.

Consemnare publicată în Ziarul Scînteia tineretului, Nr. 3033, de joi, 12 februarie 1959.

Articol publicat în Ziarul Scînteia de sîmbătă, 21 februarie 1959.

Consemnare publicată în Ziarul Scînteia tineretului, Nr. 3306, de miercuri, 30 decembrie 1959.

Consemnare publicată în Ziarul Scînteia tineretului, Nr. 3701, de sîmbătă, 8 aprilie 1961.

Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 26, 1 iulie 1961.

Sala fierbătoarelor, una din etapele cele mai importante în drumul stufului spre celuloză.

Articol (Metamorfoza stufului - ing. Ion Săcuiu) publicat în

Almanahul femeii 1965. Decembrie 1964.

Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 52. 26 decembrie 1964.

Recoltatul stufului în Deltă se face cu mașini de înaltă productivitate.

În fotografie, una din aceste mașini...

Prima operație la care este supus stuful este tocarea, care se face cu mașini speciale.

Fierberea stufului se face în autoclave de acest fel.

După ce stuful parcurge un proces tehnologic complicat, el este transformat 

în celuloză. Iată o mașină de tras celuloză.

Grupaj foto care a ilustrat articolul Celuloza "crește" în deltă 

(ing. Ion Săcuiu și Obreja Constantin - Combinatul de celuloză și hîrtie Brăila) 

publicat în Revista Știință și Tehnică, Nr. 10. Octombrie 1963.

Combinatul de celuloză și hîrtie de la Brăila. Valorificarea, prin cooperare,

a avuțiilor Deltei Dunării. Almanah Scînteia 1968. Decembrie 1967.

Combinatul de celuloză și hîrtie din Brăila.

Consemnare publicată în Ziarul Scînteia, Nr. 8715, de joi, 4 martie 1971.