Cu ce ne lăudam...la începutul anilor '70

România de-altădată 

Colecții și Colecționari 

Înscrisuri de toate felurile 

Reclame

***Reclame publicate în numere diferite ale Revistei Flacăra din anii 1971 - 1974.

Întoarcerea lui Magellan

De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 

Cinemateca

Articol publicat în Magazin Cinematografic 1974. Decembrie 1973.

Consemnare publicată în Ziarul Scînteia de marți, 12 februarie 1974.

Mihaela Marinescu și Vladimir Găitan.

Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 9. 23 Februarie 1974.

***Mai multe despre această peliculă puteți afla și de aici:

Întoarcerea lui Magellan - Wikipedia

A(m) iubi(t) iubirea,

Muzeul Național al Literaturii Române 

București 

11 august 2018

   Muzeul Național al Literaturii Române vă invită sâmbătă, 11 august 2018, ora 18:00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la un spectacol de poezie Nina Cassian, personaj aparte în literatura română, A(m) iubi(t) iubirea, coordonat artistic de regizoarea Cătălina Buzoianu, cu Roxana Guttman, Mihai Nițu și Naomi Guttman.

   Poetă, traducătoare şi eseistă, Nina Cassian s-a născut la 27 noiembrie 1924. La naştere, se numea Renée-Annie Cassian-Mătăsaru. În 1940, Tudor Arghezi îi spunea sentenţios: "Talent incontestabil!“, după ce îi citise un caiet de versuri. Prima sa poezie publicată în ziarul România liberă în 1945, care a şcocat prin stil, are un titlu teribilist pentru o poezie de debut: Am fost un poet decadent. Primul volum, La scara 1/1, apărut în anul 1948, a fost atacat vehement de către criticii de partid, fiind considerat un exemplu de "poezie decadentă“. În 1985, Nina Cassian este invitată în America ca "visiting professor”, pentru a susține un curs la New York University. Cassian a rămas în America în timp ce în România Securitatea a confiscat toate bunurile ce-i aparțineau, iar cărțile i-au fost interzise și retrase din biblioteci, până la căderea regimului comunist. Nina Cassian a fost "muza lui Ion Barbu”, dar și iubită de mulți scriitori, printre care și Marin Preda. "Fiecare nouă iubire este o speranţă”, obişnuia să spună Nina Cassian. "Am avut iubiri fericite şi iubiri nenorocite. Adică iubiri care m-au lăsat, m-au părăsit, m-au trădat. Sau după ce m-au iubit mi-au spus «eşti atât de grozavă şi ADIO»… şi m-au lăsat. Pasiunea este devastatoare. Iubirea este minunată, însă pasiunea este foarte periculoasă. Ce e aia fericire? În ce constă fericirea? Cine a dobândit fericirea? Poate că o ai şi nu-ţi dai seama de asta. E complicat. Eu am fost fericită. Ştiu sigur că am băut din această licoare vrăjită”, spunea poeta.

   Spectacolul s-a născut din dorința și nevoia de a spune lucrurilor pe nume, iubirii pe nume, trădărilor, viselor, VIEȚII pe nume. Toate vin să întregească imaginea a ceea ce ar trebui să ne vegheze clipele vieții, IUBIREA.

   Într-un interviu acordat revistei Tango – Marea dragoste, Nina Cassian spunea: "Nu mă plâng. Am iubit și am fost iubită. Am creat non-stop. M-am bucurat de recunoaștere, uneori, și am avut parte de marginalizări, frecvent, chiar și în zilele noastre. Dar toate astea aparțin echilibrului vieții!” Poeta a murit la 14 aprilie 2014.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Vă așteptăm cu drag!

***Muzeul Naţional al Literaturii Române‎„Am iubit iubirea”

Dimineață pierdută

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 

Teatrul Lucia Sturdza Bulandra

Lumea de amintiri a Dimineții pierdute și trei dintre vocile ei distincte

Sophie (Rodica Tapalagă), Margot (Irina Petrescu) și Profesorul Mironescu

(Victor Rebengiuc). Premieră: 3 decembrie 1986.

Grupaj publicat în Antract, supliment al Caietului-program, Teatrul Bulandra.

Nedatat, probabil 1986.

Madam Cristide (Lucia Mara) apreciată la justa-i valoare de Vica Delcă

(Tamara Buciuceanu)

Concomitența planurilor și a timpurilor acțiunii Ivona (Gina Patrichi)

retrăiește momentul înmormîntării tatălui ei, profesorul Mironescu,

revăzîndu-se cu ochii minții în neajutorata fetiță de odinioară, alături de

tante Margot (Irina Petrescu) și de Muti (Rodica Tapalagă).

Și iat-o din nou pe Ivona (Gina Patrichi), acum în dreapta imaginii,

retrăind coșmarul ultimelor zile ale lui Muti (a treia ipostază a personajului

Sophie Ioaniu, creat de Rodica Tapalagă). 

Țoașca, basca și viclenia veseliei insinuante a celuilalt chip al Vicăi Delcă,

datorat actriței Tamara Buciuceanu. 

Rapacitatea atavică a Vicăi Delcă, în compoziția datorată actriței Zoe Muscan.

Acasă la familia Delcă (Valentin Urițescu și Tamara Buciuceanu). 

Totul pornește de la cei 50 de lei pe care Vica Delcă speră să-i obțină

ceva mai repede de la Ivona (Zoe Muscan și Gina Patrichi).

Și totuși viitorul aparține blocurilor pe care le construiește nepotul 

Vicăi Delcă (Tamara Buciuceanu și Mihai Constantin).

Articol publicat în Gong '88, Almanahul Revistei Teatrul. Decembrie 1987.