marți, 14 noiembrie 2017

Moștenirea




Rafira Jurcovan, Dumitruși Valeria Sofonea, Raluca Jurcovan


Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat, Făgăraș 


16 noiembrie 2017





Dragii noștri,
    Vă invităm la vernisajul expoziției Moștenirea care unește exponate rezultate în urma practicării a trei meșteșuguri ridicate la rang de artă:
Arta țesutului, arta cojocăritului și arta picturii icoanelor tradiționale pe sticlă.
Artiștii expozanți sunt Rafira Jurcovan – țesătoare,
Dumitruși Valeria Sofonea - cojocari și
Raluca Jurcovan – pictor iconar.
Vă așteptăm însoțiți de prieteni, la vernisaj,
joi, 16 noiembrie, ora 18:00,
la Muzeul Țării Făgărașului,
Turnul Thomory, et I.

Punguța cu doi bani




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Țăndărică









Prezentare făcută în publicația
Arts în the Rumanian People's Republic, Nr. 5. 1952.

Dacă e marți, scriitorii îți citesc!




T. O. Bobe 


Librăria Humanits, București 


14 noiembrie 2017






   "Rupturile, înnoirile pot fi stimulative. Să vezi locuri noi, să întâlnești oameni noi, să te situezi într-o altă perspectivă asupra lumii, așa cum în camera ta te-ai așeza s-o privești într-un colț din care nu o privești de obicei, ar putea să-ți stimuleze creierul, să-ți ascută simțurile. Că vrem sau că nu vrem, suntem totuși animale care de-a lungul mileniilor de evoluție au învățat că noutatea înseamnă primejdie, iar simțul primejdiei, fie doar vag și subconștient, te poate face să fii creativ. [...] Uneori ai nevoie nu numai de stimuli noi, ci, mai ales, de răgazul de te a plictisi și, astfel, de a rumega și asimila lumea, așa cum ai văzut-o până atunci, de a reflecta la reflexia ei în tine însuți, de a te întreba ce ai putea să faci cu ce vezi înăuntrul tău.“T.O.Bobe într-un interviu acordat revistei Dlite
   T. O. Bobe s-a născut în 1969 la Constanţa. În 1995 a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. A fost, pe rând, magaziner în portul Constanţa, secretar literar la Teatrul Mic din Bucureşti, redactor şi scenarist de televiziune, copy writer, iar în prezent este scriitor liber-profesionist. Volume individuale: Bucla (Univers, 1999; Humanitas, 2015), Darul lui Moş Crăciun (Humanitas, 2003, 2017), Cum mi-am petrecut vacanţa de vară (Polirom, 2004, 2007; Humanitas, 2011), Centrifuga (Polirom, 2005), Contorsionista (Humanitas, 2011). Volume colective: Tablou de familie (Leka-Brâncuş, 1995), Cartea cu bunici (Humanitas, 2007), Bookătăria de texte şi imagini (Clubul Ilustratorilor, 2009), Lexikon der sperrigen Wörter (Merz & Solitude, 2010), Primul meu job (Art, 2011). Volume traduse: Zentrifuge (Merz & Solitude, 2004).

Pe simezele arădene




Arta plastică contemporană românească 


Zoe Eisele Szucs 


Muzeul de Artă Arad 


14 noiembrie - 7 decembrie 2017






    Suprapusă de atributul retrospectivei, expoziția artistei Zoe Eisele Szücs reunește lucrări de pictură și, în premieră, de grafică, rezultatul a cincizeci de ani de creație.

Iluziile literaturii române




Eugen Negrici 


Muzeul Național al Literaturii Române, București 


15 noiembrie 2017





   Muzeul Național al Literaturii Române vă invită miercuri, 15 noiembrie, ora 18:00, la o dezbatere pe marginea volumului autorului Eugen Negrici, Iluziile literaturii române (Editura Polirom, 2007), un alt fel de istorie a literaturii române care va dinamita toate miturile culturale adînc înrădăcinate în conştiinţa publică.
   Întâlnirea, moderată de Vasile Ernu, îi are ca invitați speciali pe criticii literari Eugen Negrici, Luminița Corneanu și Cosmin Ciotloș.
   Iluziile literaturii române, desemnată Cartea anului 2008 de revista România literară şi de Fundaţia Anonimul, este o carte gravă şi explozivă scrisă cu acea responsabilitate pe care ţi-o dă o viaţă de studiu şi cercetare, cu acel curaj pe care cunoaşterea profundă a operelor literare ţi-l insuflă, cu amărăciunea şi luciditatea specialistului.
    "Cartea lui Eugen Negrici este o analiză lucidă, intransigentă, convingătoare a miturilor care parazitează istoria literaturii române, dar e, deopotrivă, şi o profesiune de credinţă, rostită cu o sinceritate îngîndurată. Fiindcă, îndărătul enunţurilor tăioase şi al paginilor încărcate de un sarcasm amar, se mistuie o mare iubire rănită.” (Paul Cornea)
     "De o extremă luciditate, ca tot ce scrie Eugen Negrici, nu fără asprime, dar şi înţelegere, la fel ca Literatura română sub comunism, această carte care spulberă iluzii va fi citită cu pasiune, va stîrni dezbateri şi, nu mă îndoiesc, se va impune ca una de raftul întîi.” (Livius Ciocârlie)
    Eugen Negrici s-a născut la 28 noiembrie 1941, în Râmnicu Vâlcea. Este critic, istoric literar, stilistician şi profesor de literatura română contemporană la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti. A publicat volumele: Antim. Logos şi personalitate (1971, ed. a II-a, 1997; ed. a III-a, 2016), Naraţiunea în cronicile lui Grigore Ureche şi Miron Costin (1972), Expresivitatea involuntară (1977; ed. a II-a, 2017), Figura spiritului creator (ed. I, 1978; ed. a II-a, 2013; Premiul Uniunii Scriitorilor din România), Imanenţa literaturii (ed. I, 1981; ed. a II-a, 2009), Introducere în poezia contemporană (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti), Sistematica poeziei (1988), Poezia medievală în limba română (ed. I, 1996; ed. a II-a, 2004; Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Premiul Soros), Literature and Propaganda in Communist Romania (1999), Literatura română sub comunism. Proza (2002), Literatura română sub comunism. Poezia (2003), Literatura română sub comunism. 1948-1964” (2010), Simulacrele normalităţii (2011), Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelităţii (2014; Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din România), Sesiunea de toamnă (2015) şi Memoriile căpitanului Dumitru Pasat (editor, 2015), Iluziile literaturii române a fost Cartea Anului 2008, desemnată de România literară şi Fundaţia Anonimul. A fost distinsă cu Premiul Manuscriptum, Premiul pentru critică/istorie literară al revistei Observator cultural şi Premiul de excelenţă al revistei Convorbiri literare.
Intrarea la toate evenimentele este liberă, în limita locurilor disponibile.
   Evenimentele sunt organizate de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române.

duminică, 12 noiembrie 2017

Mitrea Cocor




România de-altădată 


Cinemateca


Marieta Sadova, Victor Iliu












Prezentare publicată în Programul Festival de filme (21 - 29 august 1952).





Prezentare făcută în publicația
Arts in the Rumanian People's Republic, Nr. 5. 1952. 

***Mai multe despre această peliculă aflați de aici:

Mitrea Cocor (film) - Wikipedia


Dintre comorile muzeelor Capitalei




România de-altădată 


București (29) - Muzeul Theodor Aman


Colecții și Colecționari 


Cartofilie




Dacă nu prima, printre cele dintâi astfel de publicații dedicate muzeului
după instaurarea regimului popular.



Autoportret (gravură).


Mihai Viteazul contemplând capul lui Sigismund Batory (pictură în ulei).


Frații Aman (pictură în ulei).


Tudor Vladimirescu (pictură în ulei).


Iarna (pictură în ulei).


Hora (pictură în ulei).


Plecarea la câmp (pictură în ulei).


Țigancă (pictură în ulei).


Coș cu căpșuni (pictură în ulei).


Mama pictorului (gravură).


Țăran cu căciula în mână (gravură).


Micii lăutari (gravură).


Înjugarea boilor (gravură).


Țigan ursar (gravură).


Ofițer rus călare (gravură).


Moș Neagu (gravură).



Th. Aman (1831 - 1891). Casa pictorului (0,220 x 0,353 cm) - ulei/lemn, nedatat.
Necirculată.



Muzeul Theodor Aman. Volum: București. Ghid. 1962.



Muzeul Th. Aman. Foto: Gh. Șerban. Cod: 8763. Anii '60-'70. Necirculată.


Muzeul Theodor Aman. Numele fotografului nu mai este menționat. 
Același cod. Imagine identică cu cea precedentă. 1966.
Pe alt exemplar, peste prețul tipărit ("Lei 1") este aplicat, prin ștampilare, textul: "0,40". 


Locuința pictorului Theodor Aman (1831-1891), construită dupa indicațiile sale, 
găzduiește acum muzeul dedicat acestui artist. Volum: București - Ghid turistic. 1980.


Aman. Atelierul lui Th. Aman în București.
Seria: Artiștii noștri. Editura Cartea Românească. București.
Interbelică. Necirculată.



Muzeul Theodor Aman. Th. Aman: Interior de atelier. Anii '70. Necirculată.
Editor: Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București.


Muzeul Th. Aman. Enăchiță Văcărescu. Cod: 546. 1968.



Republica Socialistă România. Aspect din Muzeul Theodor Aman.
A doua parte a anilor '60. Necirculată.




Gravuri ale pictorului Th. Aman. Portretul său.


Cununia.




Domnitorul Carol I depune jurământul pe Constituție.


După culesul viei.




Atelierul pictorului Aman, de el însuși.


Articol publicat în Revista Viața Romînească, Nr. 8. August 1908.


Revista Viața Romînească, Nr. 8. August 1908.


Volum: București. Ghid. Editura Meridiane. 1962.


Volum: București - Ghid turistic. Editura Sport-Turism. 1980.


***Am respectat întocmai inscripționările de pe ilustrate și celelalte surse folosite. 
Greșelile de titulatură, ortografice, etc., nu-mi aparțin (cele de tastare, da !)
Orice completări sau corectări sunt utile și le voi avea în vedere 
cu promptitudine spre postare. Nu mai vorbesc de donații !