Arta plastică contemporană românească
Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița
15 februarie 2017
***UAP Resița
luni, 13 februarie 2017
Oare peştişorul meu ştie cine sunt?
Lansare de carte
Gemma Elwin Harris
Librăria Humanitas, Cișmigiu, București
18 februarie 2017
Nu e deloc simplu să fii părinte. Ce te faci când copiii te
asaltează cu întrebări care mai de care mai năstruşnice: De ce au zebrele
dungi? De unde vin unghiile? Care figură geometrică are cele mai multe laturi?
De ce ţânţarii îi pişcă doar pe unii dintre noi? Şi alte "întrebări mari de la
cei mici“...
Editura Humanitas vă invită sâmbătă, 18 februarie, ora
11:30, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea antologiei Oare
peştişorul meu ştie cine sunt? Şi multe alte întrebări mari de la cei mici la
care răspund specialiştii, coordonat de Gemma Elwin Harris, autoarea
bestseller-ului Întrebări mari de la cei mici... La care răspund oameni foarte
importanţi.
Cele două volume sunt alcătuite chiar din întrebări trimise
de copii la care răspund specialişti din diverse domenii: oameni de ştiinţă,
muzicieni, sportivi, vedete de televiziune, şi sunt un colac de salvare pentru
toţi cei care se simt copleşiţi de curiozitatea şi inventivitatea celor mici.
Pornind de la cele două cărţi, Otilia Mantelers, expert în
parenting, le va vorbi părinţilor despre "Cum ne pregătim pentru întrebările
năstruşnice ale copiilor“, iar cei mici vor povesti şi desena împreună cu
actorul Voicu Hetel.
Accesul la cele două ateliere este gratuit și se face pe
baza unei rezervări prealabile pe adresele: alice.ene@humanitas.ro și
filipsim@yahoo.com.
Cântec de primăvară
Complexul Muzeal Arad
februarie 2017
În luna februarie muzeul arădean comemorează 52 de ani de la
moartea compozitorului Emil Monția, iar cu acest prilej este prezentată
publicului, în premieră, partitura Cântec de primăvară, lucrare aflată în
colecția Complexului Muzeal Arad.
Exponatul, partitura Cântec de primăvară (muzica: Emil
Monția, versuri: Ștefan Octavian Iosif) este prezentat publicului până la
sfârșitul lunii februarie, la Palatul Cultural Arad ((Piața George Enescu 1,
intrarea dinspre Parcul Copiilor).
Complexul Muzeal Arad/Muzeul Memorial Ioan Slavici şi Emil Monţia Șiria
(str. Regimentul de Infanterie 85, nr. 150)
Program de vizitare: Ma-D 9:00-17:00; L- închis
Expoziția permanentă, dedicată vieții și activității
compozitorului Emil Monția (1882 – 1965), a fost amenajată de către
specialiștii muzeului județean în anul 1970, la castelul Bohuș din Șiria, în
cadrul Muzeului Memorial Ioan Slavici şi Emil Monţia.
Pornind de la patrimoniul cultural, aflat în fondul muzeului
județean (azi Complexul Muzeal Arad), a fost reconstituită camera de lucru a
compozitorului, cuprinzând fotografii de familie, mobilierul original, pianul,
instrumente muzicale, partituri, culegeri de folclor, afișe ale operelor sale.
Prin documentele personale, diplomele primite din partea Casei Regale a
României, premiile obținute în anii ”50, expoziția dedicată lui Emil Monția
ilustrează ascensiunea artistică a compozitorului arădean.
Născut în 25 decembrie 1881 (stil vechi)/06 ianuarie 1882
(stil nou), la Șicula, în comitatul Arad, ”într-o familie preoțească săracă”,
cum afirma chiar Monția, a absolvit cursurile liceale, universitatea și a urmat
cursuri de muzică la Timișoara, Oradea și Viena. A absolvit Facultatea de drept
a Universității din Cluj, iar din anul 1907 a practicat avocatura la Șiria. În
anii primului război mondial, de pe frontul din Galiția, a ajuns în Rusia, unde
a studiat muzica rusească, la Kiev, cântând în orchestra operei. Emil Monția se
numără printre fondatorii Operei din Cluj și din Timișoara, fiind unul dintre
artiștii care au înființat Societatea Compozitorilor Români. Este cunoscut
publicului din țară și străinătate pentru opera Fata de la Cozia, jucată pe
scena operei din Cluj și Timișoara, interpretată și la Arad. Mai mult de
jumătate de secol a adunat și prelucrat folclor românesc, iar lucrarea 111
doine și cântece poporale românești, pentru voce și pian a primit premiul
Societății Compozitorilor Români. S-a stins din viață în 16 februarie 1965, la
Șiria, fiind înmormântat în cimitirul ortodox.
Din anul 1970, corul de amatori ai Casei de Cultură a
Municipiului Arad, format din coriști ai Filarmonicii din Arad, poartă numele
apreciatului compozitor arădean.
duminică, 12 februarie 2017
Entropomorfe
Arta plastică contemporană românească
Mirela Iordache
Galeriile Carol, București
16 februarie 2017
La Galeriile Carol, sezonul 2017 începe cu expoziţia
Entropomorfe, semnată Mirela Iordache.
Vă aşteptăm joi, 16 februarie, începând cu ora 19:00.
Mirela Iordache abordează stiluri picturale tále quále sau
ilustrează o sinteză a expresionismului abstract, a neoexpresionismului şi a
hiperrealismului. Expoziţia de la Galeriile Carol aduce în atenţia publicului
seria de lucrări abstract-gestualiste iniţiată în 2014 sub titlul Entropomorfe,
continuată şi dezvoltată până în prezent sub forma experimentului cu diferite
materiale utilizate pe suprafaţa pânzei. Tablourile Mirelei sunt veritabile
structuri complexe, în care materia picturală devine subiectul compoziţiilor;
iar culorile de ulei, pigmenţii, baiţurile şi tuşurile iau în stăpânire toată
suprafaţa lucrării. Accentuarea materialităţii pânzei era văzută de Clement
Greenberg ca "all-over painting” în terminologia care definea pictura abstractă
americană (prima menţionare a termenului a fost făcută în 1948, în The Crisis
of the Easel Picture). Totodată, termenul desemna procesul materialităţii
picturale lipsite de recuzita tridimensională tradiţională, pictura devenind,
astfel, experienţă şi textură pură.
Lucrările Mirelei par a fi pământuri aride, munţi vulcanici,
suprafeţe care se dezintegrează. Culorile mixate cu răşini se decantează
aleatoriu în straturi şi substraturi. Compoziţiile devin veritabile teritorii
ale haosului, dezordinii, întâmplării, ceea ce în terminologia termodinamicii
am numi entropie. Definită ca „principiul al doilea al termodinamicii”,
entropia măsoară gradul dezordinii unui organism. Supuse legii entropiei,
lucrările Mirelei sunt expresii ale fragilităţii, echilibrului instabil şi
incoerenţei societăţii în care trăieşte şi îşi desfăşoară activitatea.
sâmbătă, 11 februarie 2017
Probleme...
România de-altădată
Colecții și Colecționari
Cartofilie
14 septembrie 1948.
"Dragă Ecaterino,
Am primit și c.p. cu data de 11 Septem. Am cercetat de ce nu vine ziarul zilnic
și factorii se acuză unul pe altul, ba că rămâne la Vaslui sau le oprește factorul
care vine până la Hîrșoveni. dealtfel factorul care vine de la Pungești mă cunoaște
și chiar cu el am venit când am fost la Janetta și când trece pe aci mi le lasă
acasă căci așa am ara(n)jat cu el să nu le ducă la Primărie, din reviste numai una
singură am primit. dacă crezi că cu certificat de boală poți încasa pensia poate să
țil facă acolo Dl Dr. (indescifrabil) sau Dl Dr Șărugea însă în ziar am citit că nu se
achită decât reprezentanților legali numiți de Justiție. Dacă nu se poate așa atunci așteaptă.
Înțelegete mai bine cu factorul care aduce pensia căci bonul de pensie este
semnat de mine. Chiar poți să-i arăți și scrisoarea trimisă de mine."
În concluzie, pe Cornel Preda, aflat la Ivănești, două probleme îl preocupă:
abonamentul la presa vremii și pensia pe care soția lui, Ecaterina, nu i-o
poate ridica. Nimic nou, putem adăuga...
Trei ipostaze stilistice
Arta plastică contemporană românească
Anca Boeriu, Ana Ruxandra Ilfoveanu, Letiția Oprișan
Galeria Senso, București
14 februarie 2017
Vă invităm marți, 14 februarie 2017, ora 18:00, Galeria
SENSO, la vernisajul expoziţiei
Trei ipostaze stilistice… Anca Boeriu, Ana
Ruxandra Ilfoveanu și Letiția Oprișan, un eveniment organizat cu sprijinul
Catena Grup, prin Programul Catena pentru Artă.
Cuvântul de deschidere a expoziţiei unde sunt expuse lucrări
ale celor trei artiste va fi susţinut de criticul de artă Dr. Doina Păuleanu,
director al Muzeului de Artă din Constanța.
Marele cutremur. Un nou început
Muzeul Național Cotroceni
București
16 februarie - 13 martie 2017
Muzeul Naţional Cotroceni organizează joi, 16 februarie
2017, ora 16:00, în Salonul Cherchez, dezbaterea legată de efectele
devastatoare ale cutremurului din 4 martie 1977. Cu această ocazie se va
deschide și o microexpoziţie cu fotografii din arhiva muzeului ce surprind
impactul cutremurului precum și cu imagini din perioada de reconstrucţie.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 16 februarie - 13 martie a.c.
Marele cutremur. Un nou început își propune să
abordeze subiecte precum:
- planificarea
urbană a oraşului Bucureşti în perioada comunistă
- impactul
socio-politic al cutremurului din martie 1977
- distrugerile
provocate de cutremur ansamblului arhitectural Cotroceni
- etapa de
reconstrucţie a vechiului palat și construcţia unei noi aripi, care astăzi este
sediul Administraţiei Prezidenţiale a României
- propuneri
pentru prezervarea în cele mai bune condiţii a ansamblului Cotroceni.
La dezbatere vor participa deopotrivă istorici, precum
Alexandru-Murad Mironov şi Cristina Diac (Asociaţia Română de Istorie Socială),
dar și arhitecţii Florentina Matache şi Raluca Bărbulescu (Asociaţia ARCHÉ) şi
specialişti din domenii conexe.
Cei care doresc să participe la discuție şi la vernisajul
microexpoziţiei se pot înscrie la eveniment fie pe pagina oficială de Facebook
a Muzeului Naţional Cotroceni, fie la adresa relatiipublice@muzeulcotroceni.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)