Exponatul lunii iunie face parte din colecţia de Istorie
Contemporană a Muzeului de Istorie a Judeţului Vâlcea, piesa reprezentând un
paşaport diplomatic care a aparţinut omului politic și prim ministru al
României I. G. Duca.
I. G. Duca s-a născut la 20 decembrie 1879 în Bucureşti ca
fiu al Lucicăi Ghica şi al lui Gheorghe I. Duca. Între anii 1891-1893 a urmat
cursurile primare în particular, iar perioada 1894-1897, frecventează cursurile
Liceului Sfântul Sava.
După susţinerea bacalaureatului în toamna anului 1897,
pleacă la Paris, pentru continuarea studiilor. Se înscrie la Facultatea Drept,
ale cărei cursuri le frecventează între 1897-1902; tot din această perioadă
datează începuturile colaborării cu ziarul Universul, colaborare care va dura
15 ani. În anul 1902, după susţinerea tezei de doctorat, s-a întors în ţară.
Revenit în ţară, a intrat în magistratură, ca judecător la
Ocolul Vâlcea, judeţ de care îşi va lega o mare parte din viaţă. La Râmnicu
Vâlcea a stat până la 19 martie 1903, când a fost numit supleant la tribunalul
Vlaşca, post în care a funcţionat câteva zile, până în 24 martie 1903, când a
demisionat.
În anul 1907, I. G. Duca s-a înscris în Partidul Naţional
Liberal, a fost ales deputat în Parlament, la Colegiul II- Fălcoiu şi, tot în
acelaşi an, cumpără cula cea nouă din Măldăreşti,
La 4 ianuarie 1914, la 34 de ani, face parte din guvernul
condus de I. I. C. Brătianu, deţinând portofoliul Instrucţiunii Publice şi
Cultelor.
Între 1916-1918, s-a aflat alături de guvernul retras la
Iaşi, iar în noul guvern, instalat la 29 noiembrie 1918, Duca va deţine
ministeriatul Agriculturii şi Domeniilor, el punându-şi semnătura pe decretele
de reformă agrară de la 1921, din România Mare.
Între anii 1922-1926, I. G. Duca a fost titularul
Ministerului de Externe, evidenţiindu-se la Liga Naţiunilor, în cadrul Micii
Înţelegeri.
În anul 1927, în urma morţii lui I. I. C. Brătianu, a
devenit al doilea om în partid, pentru ca în urma morţii lui Vintilă Brătianu,
în 1930, I. G. Duca să devină preşedintele Partidului Naţional Liberal.
La 14 noiembrie 1933, este prim-ministrul României, iar una
din primele sale măsuri a fost interzicerea Gărzii de Fier. Răzbunarea acesteia
nu s-a lăsat aşteptată astfel că, la 29 decembrie 1933, este asasinat pe
peronul gării Sinaia; rămăşiţele pământeşti i-au fost depuse în 6 mai 1934 la
biserica Urşani-Horezu conform testamentului său scris anterior.
Paşaportul a fost achiziţionat de către Muzeul Judeţean
Vâlcea de la Belciu Vasilica din comuna Măldăreşti, judeţul Vâlcea, în anul 2003.
Piesa are coperţile din carton, îmbrăcate în piele neagră,
pe prima dintre ele având stema şi numele ţării în limba franceză. Pe prima
pagină este fotografia titularului, I. G. Duca, iar pe următoarele 23 de pagini
diverse vize ale ţărilor unde a călătorit. Este scris în limbile franceză şi
română
Dimensiunile obiectului:
L: 15 cm, l: 10 cm
