Arta plastica contemporana romaneasca
Veronica Mocanu
Biblioteca Judeteana Mihai Emindescu, Botosani
21 aprilie - 31 mai 2016
joi, 21 aprilie 2016
Pestele - Simboluri si semnificatii
Muzeul Municipiului Calarasi
22 aprilie 2016
Zilele sfinte sunt mai sfinte când le cuprinzi sensurile,
așa că azi, la Muzeul Municipal Călărași, alături de zeci de elevi din satele
și orașele județului, vom investiga tainele simbolurilor specifice sărbătorilor
Pascale și vom crea cu lumină, cu dragoste, cu încredere, cu materia
sufletească a celor mai luminoși oameni, dragii și inocenții copii
***
Patericul Mare
Lansare de carte
Libraria Bizantina, Bucuresti
26 mai 2016
Tradus, pentru prima oara in limba romana, la Editura Bizantina,
de catre prof. univ. dr. Constantin Coman.
Evenimentul are loc incepand cu ora 19:00.
Exponatul lunii
Muzeul National Peles
Sinaia
aprilie 2016
Sabia de
colecţie şi cu o însemnătate aparte în istoria naţiunii române, a aparţinut
principelui transilvănean Gabriel Bathory. Sabia se află expusă in Sala Mică
de Arme a Muzeului Naţional Peleş. Sabia are o poveste interesantă şi
distinctă datorită traselui parcurs. Gabriel Bathory (n. 15 august 1598-d. 27
octombrie 1613), a fost principe al Tansilvaniei între 1608-1613, fiind ultimul
principe din dinastia Bathory. Domnia sa a ramas consemnată în istoriografie,
ca fiind instabilă, datorită modului său agresiv şi discreţionar de a guverna,
motiv pentru care şi-a atras mulţi dusmani din rândul nobilimii ardelene. Un
episod tragic s-a consemnat în anul 1610, cand a fost ocupat Sibiul, ca
represalii s-a ordonat incendierea oraşului si arestarea celor care s-au opus. O
altă consemnare a vremii, care ar fi putut avea urmări tragice a fost atunci
cînd Gabriel Bathory a fost la un pas să predea Oradea turcilor, dar acest
lucru nu s-a mai întâmplat pentru că acesta a fost asasinat chiar de proprii
oameni într-o ambuscadă.
În Transilvania, existau manufacturi importante în
oraşele Cluj, Bistriţa,Sibiu, Sighişoara, dar într-o majoritate covârşitoare producatori
erau saşi. Producerea spadelor şi a săbiilor (arme folosite pentru atac),
reprezenta o muncă de fierărie extrem de pretenţioasă şi specializată, ce
necesita numeroase cunoştinţe de metalurgie a fierului, de la reducerea
minereului până la obţinerea aliajului adecvat cerinţelor şi solicitărilor
cărora trebuia să le răspundă arma. Partea cea mai grea de realizat era lama,
care trebuia să fie de duritate mare, dar nu casanta, elastică si rezistentă la
lovirea din diferite unghiuri. În cazul spadei şi sabiei medievale, lama
trebuia, pe lângă calităţile amintite ceva mai sus, să fie lungă, zveltă şi
uşoară, ceea ce se putea realiza mai ales prin îmbunătăţirea calitativă a
materialului folosit şi mai puţin prin adaptarea cantitativă a formei. Indiferent
de calitatea ei, o lamă pentru a putea fi folosită, trebuia prevăzută cu gardă,
mâner şi buton. Dintre aceste părţi componente ale armei, mânerul este în marea
majoritate a cazurilor prelucrat dintr-o bară de metal. Celelalte piese
componente puteau fi din acelaşi metal ca lama, desigur fără tratări speciale
sau mai rar, din metale neferoase, în special bronz. Metalele nobile sunt
folosite mai mult pentru ornamentarea prin placare a butoanelor şi gărzilor în
cazul armelor de ceremonie sau paradă ( ca şi in cazul de faţă). De menţionat
că în acea perioadă armele erau cele mai frecvente cadouri, se ofereau
învingătorului în urma unei bătalii.Tot spada era si arma cea mai des întâlnită
în execuţiile survenite ca urmare a unor pedepse. La sfârşitul sec. al XVI-lea,
început de secol al XVII-lea, trebuie să precizăm, ca principalul manufacturier
in domeniul armelor, se afla la Sibiu, asta datorându-se în mare masură
meşterilor saşi, care au dat dovada de o mare abilitate in ceea ce priveşte
confectionarea armelor, tehnica de lucru fiind de inspiraţie germană.
Săbiile
au făcut parte până la sfârşitul secolului al XX-lea, din arsenalul de război
în majoritatea ţărilor europene, un exemplu aparte pentru naţiunea română , a
fost folosirea lor în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), lista
armamentului românesc cuprindea diferite tipuri de săbii: sabie de
dorobanţi,sabie de cavalerie, sabie baionetă.
Sabia expusă în imaginiile de mai
sus (atelier transilvănean), este executată din oţel de Damasc (o caracteristică
a timpurilor, folosit ca material cu precădere in secolele XVI-XVII-lea), are o
lungime de 91,5 cm, este ornată cu perle si rubine, o sabie de paradă. Lama este
curbată, cu taiş si contrataiş, este prevazută cu un sanţ lat spre muchia
netaioasă, este gravată cu panoplii de arme, cu bustul lui Gabriel Bathory,
motive astrale si stema Transilvaniei. Garda are braţul in cruce, curbată spre
lamă. Mânerul este tronconic, aplatizat, gravat cu motive vegetale si
caboşoane. Teaca este din lemn imbracată în catifea roşie, tot aici se găsesc si
patru braţari din argint aurit, gravate cu motive vegetale si ornamentate cu
caboşoane cu perle si rubine. Pe lamă se găseşte inscripţia; “GABRIEL BATHORY
TRANSILVANIA PARTIUM REGNI HUNGAR DOMINO ET SINE COMMES 1609”.
A fost oferită, în anul 1930, cadou regelui Mihai, in contextul numirii ca “Mare Voievod de
Alba Iulia “.
Autor: Liviu Stoica, muzeograf
Abonați-vă la:
Postări (Atom)