Muzeul Municipiului Bucuresti
Viorel Miovel
22 octombrie 2015
Oraşul este astăzi prada unui paradox neobişnuit: cu fiecare
zi ce trece se afirmă tot mai mult ca actor politic colectiv şi, în acelaşi
timp, este tot mai greu de condus şi gestionat. De asemenea, a devenit în multe
privinţe sursă de neîncredere socială. Ceea ce schiţează lipsa de încredere
este tendinţa oamenilor de a se închide în ei înşişi şi de a se proteja prin
strategii de evitare şi segregare de inconvenientele puse pe seama populaţiilor
precare. Funcţiile de schimb şi interacţiune dintre membrii oraşului, atât de
specifice spaţiului urban, sunt din ce în ce mai mult compromise. Revoltele şi
violenţele urbane manifestate într-un mod paroxistic pe de o parte, şi
înmulţirea a ceea ce un autor francez numea drept incivilităţi sunt tot atâtea
elemente ale imposibilităţii oraşului de a mai fi motor de civism.
Cauzele crizei urbane în termeni de pauperizare, sărăcie şi
stigmat sunt cel mai bine conturate în spaţiile de tip ghetou. Segregarea
spaţială a populaţiilor de romi a dat naştere mai multor ghetouri în perimetrul
urban românesc sau unor areale aşa-numite "de mâna a doua”. Câteva dintre
acestea sunt subiectul conferinei pe care v-o propun şi care îşi doreşte să
evidenţieze cauzele, tipurile şi modalităţile spaţiale de manifestare a romilor
în spaţiul urban românesc. Romii sunt elementul social central în baza căruia
s-au format areale urbane de tip ghetou. Dintre acestea merită amintite: Craica
şi Horea din Baia Mare, Muncii şi Speranţa din Piatra Neamţ, Checheci din Arad,
Colonia de la km. 10 din Brăila, ghetoul de lângă staţia de epurare din
Miercurea Ciuc, ghetoul Parcul Tineretului din Botoşani, ghetoul de pe strada
Munţii Tatra din Constanţa, ghetoul Zăvoi din Sibiu, fostul ghetou G1 din
Bârlad mutat într-o locaţie nouă din periferia oraşului, ghetoul G4, cartierul
Micro 19 din Galaţi, Istru din Giurgiu, fostul ghetou L2 din Drobeta Turnu
Severin mutat de asemenea într-o locaţie periferică, aşa-numitul ghetou NATO de
la Oradea, ghetoul de pe strada Ostrovului din Satu Mare, Turturica din Alba
Iulia, ghetoul „Zidului berlinez” de la Miercurea Ciuc şi ghetoul Pata Rât din
Cluj Napoca. La cele enumerate mai sus adăugându-se, bineînţeles, cele din
capitală: Aleea Livezilor, Tunsu Petre, Amurgului şi Valea Cascadelor.
În consecinţă, menirea acestei conferinte este aceea de a
prezenta publicului larg conceptul de ghetou în conformitate cu datele oferite
de realitatea urbană românească şi de a-l face să conştientizeze noua realitate
urbană în care ne va fi dat să trăim, mai ales în contextul crizei internaţionale
provocate de noile valuri de imigranţi din lumea musulmană care, mai devreme
sau mai târziu, pot îmbrăca – aşa cum se întâmplă deja în câteva metropole
europene – forme ghetoizante.
Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei
permanente.
Următoare conferinţe vor fi:
29 octombrie 2015, ora 19:00 Via, vinul şi beţia la
români cu Narcisa Ştiucă
Joi, 5 noiembrie 2015, ora 19.00 Fotograful Aurel
Bauh cu Emanuel Bădescu
Joi, 12 noiembrie 2015, ora 19.00 Arhitecţi şi arhitectură
în periodice de acum un veac
cu Sidonia Teodorescu
