vineri, 29 mai 2015

Vis - Păretare cusute




Colectii si Colectionari


Alice Zaharia


Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, București


3 - 28 iunie 2015






     Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti vă invită miercuri, 3 iunie 2015, ora 14.00, la vernisajul expoziţiei VIS. Obiectele expuse sunt broderii policrome pe pânză, cunoscute sub numele de păretare cusute sau carpete brodate, colecţionate timp de peste 20 de ani de doamna Alice Zaharia din Bucureşti.
    Specifice caselor maghiare, germane, slovace, cehe şi sârbe aceste carpete din pânză brodate manual, cu funcţie de păretare, reînvie atmosfera tipică sfârşitului secolului al XIX-lea şi începutului secolului al XX-lea, când erau la modă atât în locuinţele micilor aristocraţi cât şi în cele ale clasei de mijloc. Confecţionate din lemn, piele sau materiale textile cu o valoare estetică şi materială mai mare sau mai mică, ele exprimau statutul social al proprietarului. De aici au coborât mai întâi în casele de la marginea aşezărilor urbane şi apoi în sate unde cei mai puţin avuţi s-au mulţumit cu o bucată de pânză pe care au brodat imagini şi cuvinte care să le aducă noroc, belşug şi să îi păzească de rele.
    Moda păretarelor brodate a fost relansată la începutul secolului al XX-lea şi s-a răspândit în decurs de doua decenii în aproape toată Europa, atingând apogeul la jumătatea secolului, graţie abundenţei modelelor apărute în revistele de lucru de mână.
    Convieţuind alături de maghiari, germani, slovaci, cehi şi sârbi, românii au preluat şi ei aceste păretare brodate, astfel că prin anii’50 ai celui de al XX-lea veac erau în mare vogă atât la oraş cât şi la sat.
    Realizate pe o bucată de pânză pe care s-au brodat, urmând un desen imprimat anterior, imagini şi cuvinte care să aducă noroc, belşug sau să apere casa şi familia de rele, unele reuşite ca tehnică, altele însă, lăsând loc de mai bine, aceste carpete afişează inscripţii şi imagini adaptate locului în care erau expuse: păretarele din bucătărie aveau cusute îndemnuri pentru gospodine de a păstra casele curate şi de a pregăti mâncăruri bune soţilor, elogiau înţelegerea şi dragostea dintre soţi sau transmiteau mesaje de urare pentru meseni, cele din dormitor aveau de regulă motive religioase, iar cele din salon, folosite şi pe post de tablouri, înfăţişau peisaje sau scene legate de viaţa religioasă ori de familie, reproduceau adeseori un fragment dintr-un poem sau o melodie la modă, o cugetare sau un îndemn religios.
   Existenţa acestor piese care fac parte din categoria textilelor de interior a stârnit reacţii diferite în rândul specialiştilor.
   Incluse de unii critici de artă în rândul produselor kitsch prin care a excelat perioada contemporană, fapt pus pe seama sărăciei şi carenţelor educaţionale "ce au frustrat publicul din societatea comunistă de gust artistic şi de posibilităţile de a accede la marea artă” (Adrian Silvan Ionescu, Kitsch-ul cel de toate zilele) o parte dintre aceste păretare, datorită naivităţii pe care o exprimă, au căpătat o viaţă nouă în lumea artei culte prin includerea lor în instalaţii (este cazul artistei decoratoare Lila Pasima).
    Prin expoziţia VIS Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti îşi doreşte să prezinte publicului aceste "jurnale” brodate cu migală de gospodinele din satele României, ca pe o realitate ce face parte din istoria comunităţii. Colecţionara, doamna Alice Zaharia, a strâns cu tenacitate piese vechi sau modele din Transilvania, Banat, Bihor, Moldova sau Muntenia, pe care le-a conservat cât mai bine cu putinţă, realizând, acolo unde nu mai era posibilă expunerea originalului, copii. Tot acest efort, mărturiseşte colecţionara, pentru că "am vrut să ştie şi tineretul de azi cum era pe atunci”.
    Puteţi admira cele peste 50 de piese, unele vechi de aproape opt decenii, altele recent realizate de doamna Alice Zaharia, expuse în Sala de sticlă a Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti din Şoseaua Kiseleff nr. 30, în perioada 3-28 iunie, de miercuri până duminică, între orele 10.00-18.00.

Colectii in dialog




Arta plastica contemporana romaneasca


Cîrstina de la Studina


Galeria IRECSON, Bucuresti


28 mai - 10 iunie 2015




   Amicul artist Cirstina De La Studina mi-a marturisit ca: "ACEASTA EXPOZITIE ESTE UN OMAGIU ADUS IUBITORILR DE ARTA CARE DETIN UN NUMAR DIN LUCRARILE MELE".
   "Din punct de vedere stilistic, maniera modernă şi latura expresionistă îi permit pictorului abordări dintre cele mai interesante-incursiuni în ţesutul uman, interioare de peşteri, duhuri şi fantasme, care se relevă în compoziţii erotice, peisaje marine şi subacvatice, terestre şi selenare, grădini japoneze, frize de flori, compoziţii posesoare ale unui conţinut simbolic.
    Dacă la început lucrările sale se constituiau dintr-un melanj cromatic ce părea, asemeni unei explozii, dispersat accidental pe suprafaţa bidimensională, acum, discursul vizual începe să se configureze, în sensul că se conturează vizibil un tip de peisaj pe care Cârstina îl gândeşte în termenii viziunii sale asupra lumii."

Ana Amelia Dincă, critic de artă , Februarie 2013

Calindar – evocari ale satului romanesc




Lansare de carte


Simion Cismas - Dialogurile credintei


Libraria Okian, Brasov


4 iunie 2015





Lansare de carte si dezbatere : Calindar – evocari ale satului romanesc
Invitat : editor Emilia Cismas
Moderator : preot prof. Dr. Cristian Muntean
Aproape o jumatate de veac de insemnari zilnice ale unui taran roman,
 plugar cu patru clase, din Monor, judetul Bistrita-Nasaud.

Expozitie de marturii Evanghelis Zappas




Muzeul Municipiului Bucuresti


30 mai - 7 iunie 2015





    150 de ani de la trecerea în nemurire a lui Evanghelis Zappas: expoziţie digitală la Palatul Suţu. Vernisajul are loc sâmbătă, 30 mai, ora 18:30; expoziţia va fi deschisă până pe 7 iunie.
    Sâmbătă, 30 mai 2015, fondatorul şi directorul Bibliotecii omonime, dl. Georgios Dolianitis, cadru-didactic şi fost director de şcoală, va expune la Muzeul Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu), în formă digitală, un preţios material arhivistic (documente, medalii, gravuri, fotografii, ziare, reviste) care se referă la opera vieţii evergetului olimpic Evanghelis Zappas, OLYMPIILE din 1859, 1870, 1875, 1888-1889, care l-au consacrat şi ca premergător al reînvierii Jocurilor Olimpice Internaţionale.
   În dorinţa de a cinsti memoria evergetului Evanghelis Zappas (1800-1865), de la moartea căruia se împlinesc 150 de ani, Biblioteca G. Dolianitis din Atena, care numără mii de volume de cărţi rare, în colaborare cu ONG Rigas Fereos şi Editura Omonia din Bucureşti, organizează manifestări la Bucureşti şi Broşteni (comuna Ion Roată, Ialomiţa), la care vor fi prezente personalităţi de seamă din Grecia.
   Despre Evanghelis Zappas: Stabilit în România în 1830, după războiul de independență al Greciei, Evanghelis Zappas nu s-a reântors niciodată în Grecia. Trupul său este îngropat în satul Broșteni, județul Ialomița, alături de nepoții și strănepoții săi, sat unde încă mai există o școala și o biserică pe care Zappas le-a construit în timpul vieții.
   Evanghelis Zappas și vărul lui Konstantinos Zappas au lăsat guvernului Greciei un fond care să finanțeze Jocuri Olimpice. Din aceste fonduri au fost organizate Jocurile Olimpice din 1896, primele jocuri ținute sub auspiciile Comitetului Internațional Olimpic, care au avut loc pe stadionul Panathinaikos din Atena (stadion restaurat tot de Zappas).
    S-a născut în 1800, în satul Labovë e Madhe, în Epirul de Nord, în nord-vestul Greciei, la acea vreme teritoriu aflat sub stăpânirea Imperiului Otoman, acum parte a districtului Gjirokastër din Albania. Evanghelie Zappa a deținut numeroase moșii în jurul capitalei București și în Bărăgan.
    A devenit celebru la vremea lui prin strădaniile de reânviere a Jocurilor Olimpice. Astăzi, această etapă a istoriei lor este denumită preolimpică. În 1850, când problema de a relansa ceremonii antice și concursuri a fost discutată în Grecia, Evangelis Zappas a început să ia în considerare modul în care aceste jocuri ar putea fi reânviate și chiar a propus ca acestea să fie numite Olimpice. Zappa a redactat un memorandum în care propune ca noua instituție să stabilească faptul că ar ajuta Grecia să țină pasul cu revoluția industrială. Memorandumul a fost trimis la începutul anului 1856 în care se propunea ca jocurile să fie organizate la Atena, la 25 martie 1857. Zappa s-a angajat să suporte costul acestui eveniment, precum și de a construi o clădire olimpică, o expoziție de mostre de artă grecești și industrie. Clădirea va funcționa, de asemenea, ca un muzeu de antichități. Pentru a accelera acest plan, el a trimis imediat 2000 de florini austrieci în primul rând pentru a acoperi costurile olimpiadei, care a fost numită Prima Olimpiada Zappeiană.

joi, 28 mai 2015

Pe simezele craiovene




Arta plastica contemporana romaneasca


V. Penisoara-Stegaru


Muzeul Olteniei, Craiova


iunie 2015





Dragă prietene!
Trebuia să-ţi trimit acest mesaj important, foarte, pentru mine!
    Te aştept să te întâmpin din nou, cu mulţumire şi satisfacţie sâmbătă, 30 mai, la 6 seara, în Galeria Arta, aici, de astă dată (vernisaj oficial); vei descoperi un proiect realizat cu alt soi de mijloace, scule şi concept de creaţie, noi, atât pentru privitor cât şi pentru creator.
    Dacă nu eşti obosit, cu aceeaşi bucurie iţi propun o întâlnire miercuri, 3 iunie, tot la 6 seara, (vernisaj de asemenea oficial) să-ţi prezint un proiect neterminat Nopţile Europei, subiect pe care-l voi dezvolta, comenta, interpreta plastic atâta timp cât mă vor ajuta mintea, inima, ochii şi mâna!
    Expoziţia este găzduită de către Muzeul Olteniei, Secţia Istorie-Arheologie (corpul nou de clădire), sala Ştefan Ciuceanu.
   În sfârşit, sala Art-Gallery, sala mică a Uniunii Artiştilor Plastici – Filiala Craiova, în acest răstimp, 1-15 iunie, este umplută cu “stampe” (desene mari) şi obiecte (mici) semnate de către cel care iţi scrie.
   Te aştept să vii lângă mine, să priveşti, să zâmbeşti ori să înjuri şi să regreţi timpul irosit pentru mine.
Cu dor!
V. Penişoară-Stegaru

Craiova, mai, 2015.

Universul copilăriei - Educația




Muzeul Municipal Dej


2 - 30 iunie 2015





     În perioada 2-30 iunie 2015, Muzeul Municipal Dej organizează pentru public expoziția: Universul copilăriei - Educația, formată din exponate având legătură cu lumea copilăriei de altă dată. Printre exponate se numără: tăblițe de scris, manuale vechi, un ghiozdan, o umbreluță, un pătuț de copil din lemn și câteva jucării. 
    Exponatele și textele însoțitoare vor să surprindă rolul important pe care l-a avut învățământul în viața comunităților de odinioară.
    În Transilvania organizarea învăţământului s-a făcut prin reglementarea numită Norma Regia, din anul 1781, care a lăsat mai multă libertate de mişcare învăţământului confesional. De această toleranţă au beneficiat şcolile româneşti şi protestante, care şi-au creat o anumită autonomie în materie de educaţie.
    Expoziția a fost aleasă special având în vedere că luna iunie debutează cu Ziua Copilui și este luna cea mai așteptată de toți copiii pentru că începe Vacanța Mare. Pornind de la această premisă luna iunie o putem numii Luna Copiilor sau Luna Copilăriei.
    Muzeul Municipal Dej vine în întâmpinarea acestor evenimente din viața copiilor și le va oferi tuturor elevilor intrare gratuită în muzeu pe parcursul lunii iunie.
Prezentarea și deschiderea expoziției va avea loc marți, 2 iunie 2015, la ora 11,00.
***

Arme si Vanatoare




Muzeul Arta Lemnului


Campulung Moldovenesc


1 - 16 iunie 2015