Dragobete la Casa de Cultura

Primaria Municipiului Hunedoara

24 februarie 2013

    Va invitam sa participati la evenimentele pregatite de Primaria Municipiului Hunedoara cu ocazia sarbatoririi zilei de Dragobete.

    In colaborare cu domnitele si cavalerii din Asociatia Castelul din Carpati, incepand cu ora 15:00, in fata Casei de Cultura, v-am pregatit o sceneta specifica zilei de 24 februarie, care are ca obiectiv plasarea spectatorului in perioada medievala, in care printii trebuiau sa lupte pentru mana domnitelor.

   Incepand cu ora 17:00, in sala mare a Casei de Cultura, va asteptam cu un program artistic inedit in Hunedoara. Vor urca pe scena: Orchestra Belcanto a Scolii de Muzica din cadrul Colegiului National de Informatica Traian Lalescu, Corul Diamant, trupele de dans modern Candy si Alegria si trupa de teatru Young Art ale Clubului Copiilor si Ansamblul Hategana.

Intrarea este libera !

Targul Mierii

Casa Tineretului, Campina

22 - 24 februarie 2013

Organizatori: 

   Asociaţia Apicolă Valea Prahovei, asociaţie profesională a apicultorilor din zonă, care reuneşte 180 de persoane şi circa 10.000 familii de albine, membră a Federaţiei Asociaţilor Apicole din România-ROMAPIS, în parteneriat cu Consiliul local şi Primaria municipiului Câmpina.

***Racaru Ionel

Rezervatia de ingeri

Lansare de carte

Emil Brumaru

Libraria Humanitas, Cismigiu, Bucuresti

14 februarie 2013

“Nu-mi dramui iubirea cu cantarul

Sau cu dantela de la gat, subtire.

Eu te-am intors frumos din amintire

Punandu-mi la bataie intreg harul.”

   “S-a scris destul si dulceag despre utopia omului-inger. Emil Brumaru prefera blasfemia ingerului-om. Dar e oare vorba, intr-adevar, de o blasfemie ? Poate poetul, care nu gindeste in concepte, ci "in fluturi", sa faca vreun rau puritatii ? Poate fi "nerusinata" pasiunea sa pentru lumea creata, in speta pentru jumatatea feminina a creatiei, cata vreme ea culmineaza in bucurie supra-mundana, veneratie si simt al miracolului ? Poate harul sa fie vulgar ? Versurile lui Emil Brumaru imi dau, intotdeauna, o tonica certitudine: certitudinea ca trupul, cu splendorile si mizeriile lui, e facut, impreuna cu lumea insasi, sa fie salvat prin frumusete; cu alte cuvinte, ca trupul e ingaduit, mai mult decat credem, de ostirile ceresti. Nu stiu daca Emil Brumaru va ajunge in Rai, dar sunt sigur ca i se va da voie sa contemple, ca expert, voluptatile lui, fie si privind pe gaura cheii…” (Andrei Plesu)

   Emil Brumaru, unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani. A obţinut numeroase premii, printre care Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu pentru Opera Omnia (2001) şi Premiul Gheorghe Crăciun pentru Opera Omnia acordat de revista Observator Cultural (2011).   

   Poemele sale au fost incluse în antologii din România, Germania, Franţa, Anglia, Suedia, S.U.A.   

   Scrieri: Julien Ospitalierul (1974), Cântece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul îndrăgostit (1980), Ruina unui samovar (1983), Dintr-o scorbură de morcov (1998), Poeme alese. 1959–1998 (2003), Opera poetică (2003, 2005 – ed. revăzută şi adăugită), Fluturii din pandişpan (2003), Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu (2004), Infernala comedie (2005), Submarinul erotic (2005), Commedia dell’Arte (online, 2005, 2006), Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (2006), Cântece de adolescent (2007), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, 2007), Ne logodim cu un inel de iarbă (carte-obiect, 2008), Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei… (2008, 2012 – ed. adăugită), Opere I. Julien Ospitalierul (2009), Opere II. Submarinul erotic (2009), Basmul prinţesei Repede-Repede (în colaborare cu Veronica D. Niculescu, 2009), Opere III. Cerşetorul de cafea (2012) 

La Editura Humanitas, Emil Brumaru a publicat 

Poezii (carte la borcan, 2003) şi a contribuit la volumele colective 

Cartea cu bunici (2007) şi Intelectuali la cratiţă (2012).

Suflete frumoase - Imortalizand clipa

Damian Diaconescu

Expozitia de fotografie: Marturii argentice

Calpe Gallery, Timisoara

19 februarie - 9 martie 2013

   Înfiripate în lumina enigmatică a laboratorului foto, imaginile lui Damian Diaconescu se ivesc şi se sting lent ca într-un fel de procesiune sacră.

  Originalitatea absolută a tehnicilor de modelare argentică a formelor, conferă o inedită dimensiune plastică lucrărilor sale, o fascinantă sugestie de simplitate arhaică, insinuându-se delicat sub forma unor umbre fragile, drept replici pline de farmec, citate parcă din firavele începuturi ale fotografiei lui Niecephore Niepce sau chiar din universul diafan al lui Edgar Degas, sau din boema plină de farmec a litografiilor lui Toulouse Lautrec.

   Puteţi pătrunde în acest fermecător univers vizitând expoziţia.

***modernism.ro

Despre Lipscani - Ghid turistic și de chefuri

Conferințele Teatrului Național

Eugen Istodor

Teatrul Național I. L. Caragiale, Sala Mică, București

24 februarie 2013

   Lumea cuceririlor, a legendelor şi cea horror a dezastrelor. Trei lumi într-una singură: Lipscani, centrul istoric, centrul vechi al Bucureştiului.
   Veniţi (de la ora 11:00) cu mine în Lipscaniul meu ! Am să vi-l povestesc cum îl ştiu eu mai bine. Doar am scris singura carte despre Lipscaniul omenesc. Astăzi, nici dezastrele de altădată ce-au îngrozit Lipscaniul nu mai au mare importanţă, pot fi doar blajine mustrări şi palide răscoliri de conştiinţă. Dar ele vorbesc despre neaşezarea şi inconştienţa celor ce-au cucerit cu crâşme şi muzică Lipscaniul de astăzi.
   Veniţi să auziţi ce aduce noroc în Lipscani. Ascensiuni si decăderi, fală şi faliment au stat zid în zid că doar aşa au crescut împreună: Curtea Domnească şi Lipscănia. Urmele acelei lumi încă mai există. Forfota aceasta pentru deşertăciunile vieţii o putem reînvia împreună ascultând istoria de lipscănie şi domnie.
   Şi cum Lipscaniul naşte atâtea pasiuni, îi vom reînvia legendele. Din cafenelele interzise pe vremea fanarioţilor ca focare de clevetiri şi bârfe, a mai rămas una pe strada Covaci. Din prostituţie şi boemie, de pe Şelari, a rămas vie povestea Zarazei şi a lui Cristian Vasile.     

  Uşurătatea fiinţei era un deliciu în timpul interbelic: fleica pe grătar, vinul tulburător şi femeia uşoară le găseai la fiece colţ de stradă şi cheful acesta iată-l prelungit şi astăzi. Astăzi şi mereu Lipscaniul are legea lui: legenda. Împreună vom vedea cine şi cum a ţesut legendarul Lipscani. 

(Eugen Istodor)

Despre Eugen Istodor

   Eugen Istodor (născut în 1965), absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti, semnează rubrici permanente în săptămânalele Caţavencii şi Dilema Veche.
   A predat cursuri de interviu, reportaj şi blogging la Centrul pentru Jurnalism Independent (1997-2002), a colaborat la Cotidianul (2004-2009) şi a realizat emisiuni la Realitatea TV şi TVR, precum şi la diverse posturi de radio.

A publicat volumele:

Interviuri contra naturii (interviuri cu oameni politici), Ed. Nemira, 1997
Oameni cu care aş muri de gât (interviuri cu oameni simpli), Ed. Nemira, 2000.
Vieţaşii de pe Rahova (interviuri cu deţinuţii pe viaţă de la penitenciarul Rahova),  
    Ed. Polirom, 2005 (nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor)
Cartea vieţii mele. Şulea 31, N3, sc. 2. Cu ocazia comunismului (istorii orale de pe 
    vremea lui Ceauşescu,  culese de pe scara copilăriei mele), Ed. Polirom, 2007
Dicţionarul ideilor fixe. După 20 de ani (analiză şi sinteză a faptelor şi ideilor ce-au 
   animat societatea românească de la revoluţie pînă-n prezent), Ed. Polirom, 2009
Lipscani. Ghid turistic & de chefuri (incursiune în trecutul şi viaţa de azi a Centrului 
   vechi al Bucureştiului), Ed. Art, 2011
101 cărţi româneşti de citit într-o viaţă (istoria literaturii române, într-o selecţie 
   nepărtinitoare şi actuală), Ed. Polirom, 2012

♦

Pentru mai multe informaţii legate de bilete:

021. 314. 71. 71 (Agenţia de bilete)

Carcase de cristal

Lansare de carte

Pavel Susara

Galeria de Arta Quadro, Cluj-Napoca

15 februarie 2013

    Avem plăcerea să vă invităm la prezentarea celui mai recent volum semnat de 

Pavel Șușară: Carcase de cristal (Tracus Arte, București, 2012)

Prezintă: Răzvan Voncu, Ioan Cristescu, Ion Mureșan

Vineri, 15 februarie 2013, ora 16:00

Galeria Quadro, Cluj-Napoca, str. Napoca nr. 2-4, ap. 64

   Carcase de cristal se constituie dintr-o serie de articole apărute între 1998-2000 în marea majoritate în rubrica Telecomando !a revistei România Literară. Acestea au luat naștere așadar ca analiză de zi cu zi a realității mass media, a  fenomenelor și personajelor de atunci, devenind între timp diagnostice relevante ale României de atunci și de acum. 

   Argumentul autorului este: "…chiar dacă nu intenţionam să adun aceste texte într-o carte, o fac acum din simple necesităţi istorico-docu­mentare care privesc mediille vizuale şi, implicit, viaţa noastră publică, avînd perspectiva unui deceniu, medii care şi-au aban­donat impardonabil rostul lor esenţial, acela de informare, devenind exclusiv instrumente ale exercitării puterii, arme într-un război necruţător de guerilă virtuală, laboratoare ale intoxicării în masă, din ce în ce mai profesionalizate, rampe de lansare a unor cariere politice dubioase, factori de presiune continuă asupra justiţiei. Şi lista este departe de a fi completă. Unde a fost şi unde este CNA-ul în această poveste, s-ar putea întreba, pe bună dreptate, vreun turist rătăcit pe meleagurile noastre sau vreun naiv autohton, bîntuit încă de curiozităţi infantile ? Nicăieri, CNA-ul nu a existat niciodată şi nu există nici acum, acesta este răspunsul corect.”

***modernism.ro

Libraria Humanitas Kretzulescu

Joia linguritelor: Lecturi in dialog

Nora Iuga, Andra Rotaru

Bucuresti

21 februarie 2013