Parcă dintr-o altă lume...

România, țara mea frumoasă 

Vulcanii noroioși 

Comuna Berca, Județul Buzău 

Colecții și Colecționari - Cartofilie

Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 8. 22 februarie 1958.

Articol publicat în Almanah Turistic 1964. Decembrie 1963.

Din rezervația vulcanilor noroioși.

Volum: Ghid turistic al Județului Buzău. 1978.

Vulcanii noroioși - zona Berca. Pliant: Județul Buzău. 1980.

Articol publicat în Caleidoscop Turistic pentru Tineret,

almanah al Biroului de Turism pentru Tineret (BTT). 1988.

***

Subcarpații Buzăului. Pîclele Mici. Vulcanii noroioși.

Foto: V. Sencu. 1967.

Vulcanii Noroioși. Foto: Victor Bortaș (și editor). 2008. Necirculată.

Colaj. Vulcanii noroioși. Cod: 1183. 1974.

Alt tiraj, editor: OSETCM. 1990. Necirculată.

 ***

Am fost și eu acolo. Într-un început de august. Prin 2011...

   Un peisaj selenar - sintagmă ultra-folosită. 

Dar ce caută, totuși, un câine pekinez pe Lună? 

Nu-i nici Strelka, nu-i nici Laika !

     Oameni-furnici....

 Canioane...

Ca delta unui fluviu văzută din spațiu...

 Turbulențe...

 Natura se adaptează în cele mai neprielnice locuri și condiții. 

Cu omul are ea o problemă....

Cu bastonul prin Bucuresti...

Initiative de toata lauda

        A.R.C.E.N. 

tur-ghidat pietonal gratuit

28 iulie - 11 septembrie 2012

    "Domniţe în rochii lungi cu pălării stilate pe cap ce mergeau la braţul domnilor în frac şi cu joben. Hanuri, terase, teatre, magazine, cofetării şi hoteluri frecventate numai de cei din înalta societate. Clădiri cu o arhitectură frumoasă, puternic influenţată de cultura franceză sau germană. Trăsuri, birjari şi mai apoi maşini, şi cu un trafic poate la fel de infernal ca şi astăzi. Calea Victoriei – locul unde de 2 ori pe zi, la amiază şi seara, bucureştenii îşi făceau plimbarea. Locul în care se vorbeşte despre bucătărie, despre politică, despre dragoste. Calea Victoriei – locul primelor săruturi fără ştirea părinţilor.” (Ioana Pârvulescu)

   Ideea creării unui organism non-guvernamental la nivel naţional pentru păstrarea culturii naţionale, pentru recunoaşterea valorilor autentice, pentru normalitate şi toleranţă a apărut pe fondul nemulţumirilor şi indignărilor provocate de dezinteresul pe care îl manifestă instituţiile abilitate în vederea promovării şi păstrării, pe teritoriul statului român, a valorilor culturii, educaţiei, normalităţii şi moralităţii.

    Normalitatea reprezintă existenţa firească, obişnuită a indivizilor prin care starea fizică şi psihică personală ori a altor persoane nu este afectată, prin care principiile şi credinţele nu sunt nici alterate şi nici desfiinţate, existenţă ce poate asigura evoluţia individuală, înălţarea spirituală şi intelectuală indiferent de etnie, sex, vârstă sau religie.

    Asociatia Romana pentru Cultura, Educatie si Normalitate – ARCEN este o organizaţie non-guvernamentală şi non-profit, organizație de tineret ce promovează cultura naţională, valorile identitare şi autentice, precum şi acţiuni de voluntariat în sprijinul dezvoltării societăţii civile la nivel local şi regional.

Personalități iveștene

Casa Hortensia Papadat-Bengescu

Comuna Ivești

     Iniţial sediul Companiei a 6 din cadrul Regimentului 24 Dorobanţi (Infanterie), Tecuci, Casa Hortensia Papadat-Bengescu a fost construită între anii 1872-1874.

    Hortensia Papadat-Bengescu s-a născut la Iveşti în casa care acum îi poartă numele, şi a locuit cu familia sa primii doi ani şi jumătate de viaţă, după care familia se mută odată cu noua garnizoană militară a tatalui, D. Bengescu, la Tecuci.

   Program de vizitare:

        Miercuri-Duminică: 10.00-18.00;

        Luni, Marţi: închis, cu excepţia zilelor în care au loc manifestări culturale.

Hora satului la Golesti

Initiative de toata lauda

Curs de initiere in dansul popular romanesc

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti 

6 - 10 august 2012

    Consiliul Judeţean Argeş şi Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti organizează, în 

perioada 6 – 10 august 2012, în parcul Goleştilor, cursul de iniţiere în dans popular românesc Hora satului la Goleşti. 

    Hora tradiţională românească înseamnă mai mult decât un simplu dans. Odinioară, ea avea o semnificaţie magică şi ritualică, prin horă se pecetluia comunitatea şi era invocată fertilitatea solului. În cadrul horei, mişcarea şi muzica se îmbină într-un mod armonios şi vibrant. Participanţii intuiesc şi simt ritmul dansului, lăsându-se seduşi de linia melodică, cântând, la rândul lor, individual sau în cor, versurile cântecului. Acompaniamentul melodic, în cadrul horei, este susţinut de ţambal, viori, contrabas, clarinet, vioară, trompetă, acordeon etc.

    Întâlnim hora şi la alte popoare balcanice, însă cea românească este specifică spiritului nostru. Existenţa sărbătorilor populare româneşti, a petrecerilor, a momentelor importante din viaţa unui om: nuntă, botez etc. ar fi de neconceput fără prezenţa horei. Prin simplitatea şi caracterul ei complex, în acelaşi timp, animă şi stabileşte legături spirituale între dansatori.
     La curs, vor participa elevi ai şcolilor: nr. 2 Ion Minulescu – Piteşti, nr. 1 şi 2 – Ştefăneşti, şcoala Banul Radu Golescu – Goleşti şi de la şcoli din Călineşti, care vor fi coordonaţi de coregraful Emil Antohi, de la Centrul de Creaţie Topoloveni.

Ambient Traditional Taranesc

Casa Rurala Ioan Avram Dunareanu

Comuna Suhurlui, judetul Galati 

      Ridicată de catre Andone şi Maria Avram, Casa rurală Ioan Avram Dunăreanu respectă arhitectura zonei, fiind alcătuită din două camere spaţioase, separate de tindă şi chiler, 
iar în faţă cu prispă şi cerdac.

      Program de vizitare:

           Miercuri-Duminică: 10.00-18.00;

           Luni, Marţi: închis, cu excepţia zilelor în care au loc manifestări culturale.