miercuri, 3 noiembrie 2021
Orfeu în infern
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul de Stat Piatra Neamț
Ileana Stana Ionescu (Lady) și Traian Stănescu (Val Xavier).
Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 3. Martie 1964.
Exponatul lunii - Portretul baronului Miklós Wesselényi
Muzeul de Artă Cluj-Napoca
noiembrie 2021
„Pictorul de origine
cehă Vincenc (cunoscut în literatura română ca Venceslav) Melka (1834–1911) a
efectuat studii de pictură la Academia de Arte din Praga și la Viena, după care
a petrecut un timp îndelungat la Dresda, copiind marile lucrări clasice expuse
la Zwinger. Artistul a ajuns în Transilvania, pentru prima dată, la mijlocul
anilor 1860, iar după anul 1870 s-a stabilit definitiv la Cluj. În noua sa
țară, Melka a fost considerat cel mai calificat pictor și un desenator
excelent, cu un talent deosebit în redarea compozițiilor, primind comenzi mai
ales de la membrii nobilimii transilvănene, de la arhiducele Rudolf și de la
câteva instituții. Ampla sa operă cuprinde peisaje, detalii urbane (bastioanele
și porțile medievale, Cetățuia și Parcul Central din Cluj), portrete, scene de
vânătoare, scene de gen din viața populară și desene ale porturilor naționale,
pictorul fiind preocupat de studierea caracterului arhaic al vieții diverselor
grupuri etnice din Transilvania.
În timpul vieții, Melka a participat cu lucrări la câteva
expoziții de grup, spre exemplu la prima expoziție de artă din Cluj (8
februarie – 11 martie 1883) sau la cele două expoziții clujene ale Societății
de Arte Frumoase din Ardeal (1902, 1903). Singura expoziție personală a
pictorului a fost organizată de Muzeul Ardelean în anul 1914 (la trei ani de la
moartea sa), această retrospectivă însumând peste 160 de opere. Opera variată a
pictorului este cunoscută din nefericire doar parțial, deoarece multe lucrări
(mai ales tablouri în ulei care înfățișau portrete, scene de vânătoare sau din
viața populară) s-au pierdut. Lucrările care au supraviețuit se găsesc în
colecții publice și private din Ungaria, Cehia și România, fiind în mare parte
desene sau acuarele.
Tabloul îl reprezintă pe baronul Miklós Wesselényi de Hodod (Jibou, 30 decembrie 1796 – Pesta, 21 aprilie 1850), unul dintre cei mai apreciați politicieni transilvăneni din prima jumătate a secolul al XIX-lea. Portretul de factură academică stă sub influenţa școlii de pictură vieneze, respectând rigorile acreditate ale portretisticii din epoca respectivă: fundal neutru (aici elaborat cu o gamă cromatică de armonii stinse de ocru, brunuri și griuri), vestimentaţie de gală, în culori sobre, fizionomie rezolvată cu fineţe. Artistul a fost preocupat de surprinderea trăsăturilor faciale ale personajului, expresivitatea chipului și a atitudinii modelului este remarcabilă, dar are și o ușoară notă de idealizare, în maniera portretelor Biedermeier. Aceasta poate fi și din cauza că Melka n-a avut posibilitatea să-l cunoască pe baronul Wesselényi, deci a trebuit să realizeze acest portret după modelul reprezentărilor mai vechi, datate în anii 1830-1850.” (Bordás Beáta)
Lucrarea a fost restaurată de Rauca-Bencze Fruzsina, restaurator în cadrul Muzeului de Artă Cluj-Napoca.
Un bilanț și un program de lucru
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul de Stat Piatra Neamț
Scenă din Jocul dragostei și-al întîmplării.
Cătălina Murgea în rolul titular din Nila.
Ioana Manolescu (Carol) în Orfeu în infern.
Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 3. Martie 1964.
Salonul Național de Artă Contemporană
Arta plastică contemporană românească
București
3 noiembrie - 1 decembrie 2021
Abonați-vă la:
Postări (Atom)