duminică, 17 octombrie 2021

Vizita bătrînei doamne

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național I. L. Caragiale




Broșură-program. Stagiunea: 1962 -1963.
Premieră: 23 februarie 1963.



Friedrich Durrenmatt.





















Moni Ghelerter.



















Coperta a IV-a.


Jules Cazaban (Alfred III) și Aura Buzescu (Claire Zachanassian).
Coperta Revistei Teatrul, Nr. 3. Martie 1963. 


La Teatrul Național I.L. Caragiale, într-un antract al spectacolului cu piesa
Vizita bătrînei doamne de Fr. Durenmatt (corect Durrenmatt - n-a.): 
Artiștii Poporului Aura Buzescu și Jules Cazaban, deținătorii rolurilor principale,
împreună cu regizorul spectacolului, maestrul emerit al artei, Mony Ghelerter.
Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 10, 9 martie 1963. 









Aura Buzescu (Claire Zachanassian).









Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 5. Mai 1963.


Elvira Godeanu (Claire Zachanassian).


Matei Alexandru (Alfred III).


Spectacol vizionat pe 28 noiembrie 1964.
Consemnare publicată în Revista Teatrul, Nr. 1. Ianuarie 1965.


Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 14. 3 aprilie 1965.

Casa de Creție 22

 


Arta plastică contemporaă românească 


Muzeul Municipal Curtea de Argeș 


18 octombrie 2021 



Șapte păcate

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul de Stat Ploiești




Toma Caragiu în Prezentatorul. Premieră: 8 martie 1963.





Toma Caragiu în Pescarul, Blajinul, Nebunul, Cinci minute om.






Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 5. Mai 1963.

Iconari din Mărginime – Pelerini către Acasă

 


Muzeul Protopopiatului Ortodox 


Săliște 


29 octombrie - 10 decembrie 2021




Muzeul Protopopiatului din Săliște organizează o expoziție de icoane pe sticlă cu valoare istorică.

    Vernisajul va avea loc pe 29 octombrie, ora 12:00, după care expoziția Iconari din Mărginime – Pelerini către Acasă. Icoane pe sticlă din colecția Mușat va putea fi vizitată până pe 10 decembrie. Evenimentul se desfășoară cu binecuvântarea IPS Laurențiu Streza, mitropolitul Ardealului.

Moștenirea iconarilor din Mărginimea Sibiului

     “Săliștea Sibiului era numită, acum ceva vreme, «locul din care izvorăsc academicieni și sfinți». Așa este, și mai mult decât atât! Căci Săliștea nu a dat culturii și spiritualității românești doar cărturari înțelepți și mucenici pentru credință, ci și creatori de frumos: o întreagă pleiadă de pictori datorită cărora o bună parte din bisericile din sudul Transilvaniei se află astăzi pe lista monumentelor istorice. Puțini mai știu că, dacă putem vorbi de pictură post-brâncovenească în Ardeal, meritul este al iconarilor din Mărginimea Sibiului: al celor din Rășinari mai întâi, dar mai ales al celor din Săliște, care au rămas fideli vechilor modele până târziu în secolul al XIX-lea. Și mai puțini știu că icoane pe sticlă – asociate artei țărănești și satului Nicula, cu icoana sa făcătoare de minuni – s-au pictat mai întâi la Săliște și în satele din împrejurimi, calitatea lor rivalizând cu cea a frescelor și icoanelor pictate pe lemn de cei mai mari meșteri ai vremii. Nume precum Vasile Munteanu, Ioan Popovici, Matei Popa, Nicolae Oprea, Ioan Costea-Verman, Constantin Boghină, Ioan Morar, care au făcut faima Săliștei pentru 100 de ani, sunt astăzi uitate. Doar de Picu Pătruț, întârziatul miniaturist, își mai amintesc, ocazional, muzeografii și istoricii de artă. Și totuși, la Săliște și în satele din jur, operele lor sunt încă vii, ne întâlnim cu ele de câte ori intrăm în biserici, unii dintre noi le mai ținem în casă, la loc de cinste și închinăciune, fără să mai știm din măiestria și rugăciunea cui au primit ele chip și asemănare cu sfinții lui Dumnezeu. Iată de ce, începând din 29 octombrie 2021, ar fi bine să trecem pragul muzeului Protopopiatului Ortodox din Săliște, locul unde câțiva dintre pictorii sălișteni de odinioară au hotărât să-și dea din nou întâlnire, să se mai întoarcă o dată «acasă». I-au invitat o familie inimoasă de colecționari, Carmen-Silvia și Gheorghe Mușat, iar de găzduire se ocupă cu generozitate părintele protopop Petru Damian. Dar fără noi, cei care descindem din rudele și vecinii celor mai de frunte dintre ai noștri, bucuria revenirii nu ar fi deplină. Vă invităm, deci, începând din 29 octombrie până în 10 decembrie, să facem din fiecare zi o sărbătoare și să-i cinstim cum se cuvine pe pelerinii noștri întorși vremelnic acasă, pe cei care, asemeni academicienilor și mucenicilor, au făcut cinste Săliștei și sunt și astăzi numărați printre cei mai de seamă pictori români din vremurile de altădată”, a spus părintele protopop Petru-Toader Damian.


Cezar și Cleopatra

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Lucia Sturdza Bulandra




Noua premieră la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra: Cezar și Cleopatra de Bernard Shaw.
Scenă din spectacol cu Ileana Predescu și Fory Etterle.
Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 12. 23 martie 1963.
Premieră: 9 martie 1963.







Articol publicat în Revista Gazeta literară, Nr. 15, de joi, 11 aprilie 1963.


Fory Etterle (Cezar) și Ileana Predescu (Cleopatra). 











Imperatorul Cezar (Fory Etterle) explică unor militari apropiați (Mircea Bașta și Petre Gheorghiu) planurile sale în Orient, urmărit atent de Cleopatra (Ileana Predescu). Foto: Contemporanul, nr. 11. 15 martie 1963.






Moment din spectacol.





Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 5. Mai 1963.



Spectacol vizionat pe 28 noiembrie 1964.
Consemnare publicată în Revista Teatrul, Nr. 1. Ianuarie 1965.