Muzeul Național al Literaturii Române organizează, în
perioada 16 noiembrie – 4 decembrie 2020, la sediul din Calea Griviței 64-66,
Sala Petru Creția, expoziția Alexandru Macedonski 1920 – 2020, prilejuită de
comemorarea a 100 de ani de la trecerea în neființă a marelui poet, prozator,
dramaturg și publicist, figură controversată, cu o biografie îndelung
discutată.
Expoziția conține manuscrise, piese de mobilier și obiecte
care au aparținut poetului și familiei sale, iar la intrarea în sala de
expoziție va fi proiectată înregistrarea ciclului de lieduri pentru două voci
şi pian, 5 Rondeluri pe versuri de Alexandru Macedonski, semnat de
compozitoarea Alexandra Cherciu. Compoziția muzicală personifică poetul și
muza, într-un dialog cu elanuri romantice despre viaţă, dragoste, geniu,
suferinţă, moarte – teme filozofice înveşmântate în parfumul nemuritoarelor
roze, pe care Macedonski "le-a cântat" ca nimeni altul. Premiate de Uniunea
Compozitorilor și Muzicologilor din România, în 2013, aceste piese au fost deseori
prezentate în concert, la Muzeul Național George Enescu, Biblioteca
Metropolitană, Palatul Suţu, Cité Internationale des Arts din Paris.
Apropiatul lui Macedonski, epigramistul și poetul Cincinat
Pavelescu, a schițat în Amintiri literare, un scurt portret al "personajului" Macedonski: "Sub o frunte largă și orgolioasă purta pe nasul său acvilin
ochelari de aur. Părul rar era despărțit în două printr-o cărare în mijlocul
frunții lărgite de o calviție precoce. Împrejurul urechilor armonioase, părul învolt
era întărit cu fierul. Mustața scurtă și deasă avea vârfurile ascuțite și
drepte. Întrebuința, pentru ținuta lor marțială, un cosmetic de ceară neagră.
La gât îi flutura o lavalieră sumbră, iar jobenul înalt (de mătase) era pălăria
sa de predilecție. Redingota, cu reveruri de mătase, butonată până sus, îi da
aer, ca și lui Duiliu Zamfirescu, de militar îmbrăcat civil. Mergea pe stradă
cu picioarele puțin încovoiate, legănându-și capul, cu ochii vii, mari și
visători, absenți din larma și mișcarea de stup a Capitalei, și pierdut într-o
viață lăuntrică, adâncă și concentrată."
"Este limpede că Macedonski este un poet special în
literatura română. El ilustrează, înainte de orice, un mod de a fi poet în
lumea românească, din altă familie spirituală și morală decât Alecsandri și
Eminescu. Este boemul înfumurat și estetizant, plin de sine și, în același
timp, vulnerabil, capabil de mari gesturi de generozitate și, totodată, nedrept
până la cruzime. Poezia este, cum au recunoscut toți, violent inegală, cu mari
căderi, dar și cu uriașe izbânzi estetice. A încercat, în modul lui gălăgios și
retoric, să înnoiască lirismul românesc, inclusiv în structurile lui formale,
și a reușit. Modernitatea românească îi datorează mult. În fond, Macedonski e
cel care o pregătește și, într-o măsură, o ilustrează prin vocația lui de
animator și, desigur, prin geniul său – atât cât este – nestatornic, iritat,
inegal și nu de puține ori profund și sclipitor." – Eugen Simion, Dicționarul
general al literaturii române (M/O), Editura Muzeul Literaturii Române.
Expoziţia va fi deschisă pentru public în perioada 16
noiembrie – 4 decembrie 2020, de luni până vineri, în intervalul orar 10:00 –
18:00. Intrarea este liberă și se face în baza unei programări la numărul de
telefon 0762 671 698.
