Un tânăr romancier român, la 1870 - Mihai Eminescu

Conferințele de joi 

Ioana Bot,

Muzeul Municipiului București, muzee, 

5 februarie 2020

    Muzeul Municipiului București vă invită să participați la conferința de joi, 6 februarie 2020, cu tema Un tânăr romancier român, la 1870 - Mihai Eminescu care va fi susținută de prof. univ. Ioana Bot la Palatul Suțu, începând cu ora 18:30.

Coordonator conferințe de joi: Cătălin D. Constantin

    Dacă, în conștiința tuturor românilor, Mihai Eminescu figurează ca marele Poet al tuturor timpurilor (ceea ce este, de fapt, o construcție culturală și politică pe care el însuși nu și-o dorise), istoria manuscriselor sale, rămase nepublicate, ne arată că, de fapt, el s-a visat dramaturg și - în tinerețe, în orice caz - romancier. Exercițiile sale "de atelier”, proiectele de roman neterminate, recitite astăzi, deschid perspective interesante asupra proiectelor scriitoricești ale tânărului Eminescu - și asupra noutății acestora, în contextul literaturii epocii.      Pentru că proza eminesciană nu este, așa cum s-a spus de (prea) multe ori, una "învechită” pentru cititorul de astăzi: dimpotrivă - inovațiile încercate acolo de tânărul scriitor, reflecțiile asupra literaturii și a funcțiilor ei în lumea modernă (care nu mai era, crede Eminescu, o lume a poeziei...), toate acestea au un aer proaspăt și - credem - provocator.

    Ioana Bot este profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, unde predă cursuri de Literatură română a sec. al XIX-lea și Mediere culturală. Interesele sale științifice vizează literatura modernă și postmodernă românească, istoria ideilor literare europene, practicile de lectură si arhivele literare. Visiting professor de literatură română la universitățile din Florența, Roma, Zurich, Cracovia. Despre Mihai Eminescu, a publicat volumele Eminescu și lirica românească de azi (1990, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor), Mihai Eminescu, poet național român. Istoria și anatomia unui mit cultural (coord., 2001), Eminescu explicat fratelui meu (2012). A colaborat cu studii și articole despre opera eminesciană, respectiv despre mitizarea lui Eminescu în ipostaza de poet național, la numeroase proiecte lexicografice europene de istorie literară (cel mai recent, la „Encyclopaedia of Romantic Nationalism in Europe”, ERNIE, accesabilă la https://ernie.uva.nl/viewer.p/21 ), precum și la alte publicații internaționale. Este co-autoarea (împreună cu Cătălin Cioabă) a ediției Mihai Eminescu, Versuri din manuscrise, București, Humanitas, 2016. Este, de asemenea, traducătoare și editoare. A semnat jurnalism cultural în revistele Echinox, Tribuna, Dilemateca și Dilema veche.

Bilet intrare: 10 lei.

Ilustrație: Wanderer above the Sea of Fog, pictură în ulei, Caspar David Friedrich, 1818

***Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu‎Conferință: Un tânăr romancier român, la 1870 - Mihai Eminescu

Arta Tranșeelor

Muzeul de Istorie Suceava

5 februarie - 29 martie 2020

    Muzeul Bucovinei prezintă publicului, începând cu data de 5 februarie 2020, o inedită expoziție temporară organizată în colaborare cu Asociația Muzeul Jucăriilor București – 

Arta Tranșeelor.

    Vernisajul expoziției Arta Tranșeelor va avea loc în data de 5 februarie 2020, ora 1100, la Muzeul de Istorie din Suceava.

   Obiectele expuse prezintă publicului o altă latură a războaielor, mai puțin cunoscută, Fenomenul Arta tranşeelor - Trench Art.

   Apărut în perioada războaielor duse de Napoleon I, curentul artistic a cunoscut o ascensiune fulminantă în timpul Primului Război Mondial. Termenul de Trench Art sau arta din tranșee este utilizat pentru a descrie suvenirurile realizate manual sau manufacturate în ateliere militare în timpul Primului Război Mondial, în perioada interbelică şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

   Sute de obiecte cu valori artistice deosebite, din cea mai mare colecție privată din România, vor fi expuse la Muzeul de Istorie din Suceava: vaze pentru flori, brichete, tabachere, rame pentru fotografii, veioze, căni, sfeșnice, realizate, marea majoritate, în timpul Primului Război Mondial, dar și ulterior de către soldați, prizonieri sau de invalizi de război, din cartușe, obuze, proiectile, lăzi de muniție, binocluri, canistre, grenade.

    Reprezentanții Asociației Muzeul Jucăriilor București prezintă la Suceava povestea proiectilelor, a cartușelor, obuzelor, grenadelor și a altor piese de armament pe care soldații români, dar și de alte naționalități, aflați pe front, în spitale de campanie sau în prizonierat, le-au realizat, unele dintre ele pot fi considerate adevărate opere de artă.

Expoziția va fi accesibilă publicului în perioada 5 februarie – 29 martie 2020.

***Muzeul Bucovinei

Politici ale memoriei...

Lansare de revistă 

Muzeul Național al Țăranului Român, București 

5 februarie 2020

    În ziua de 5 februarie 2020, în fosta sală Irina Nicolau, de la ora 17:00, vă invităm la lansarea numărului 24/2019 al revistei MARTOR. Anuarul de antropologie al Muzeului Țăranului Român, cu titlul Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material (Politici ale memoriei: colecționare, depozitare, proprietate și dezvăluire selectivă a materialelor de arhivă).

    Coordonatorii numărului, Corina Iosif, Bogdan Iancu și Iris Șerban, vor iniția o discuție pe tema arhivelor și arhivării, pornind de la numărul revistei, ce reunește cercetări originale și materiale vizuale ce reflectă, mai ales, două tipuri de fenomene. Pe de o parte, sunt prezentate studii de caz despre arhive deja consacrate, ce nu aveau, în principiu, vocația deschiderii către publicul larg, dar care își flexibilizează și își redefinesc frontierele, prin crearea de platforme digitale ori prin introducerea noilor tehnologii de înregistrare digitală. Pe de altă parte, aflăm cum iau naștere și se constituie arhive noi, ce pornesc de la stocarea sau colecționarea de materiale al căror obiectiv nu era inițial reprezentat de arhivare. În această situație se regăsesc arhive cu un statut ambiguu, cum ar fi cele rezultate în urma desființării unor instituții, ori arhivele private ale unor personalități. Emergența, în special în Europa de Est, a acestei diversități de arhive este un fenomen ce obligă la redefinirea dreptului de proprietate asupra memoriei individuale așa cum se regăsește în arhive (și, în consecință, instituționalizarea sa), dar și la redefinirea eticii de constituire, accesare, păstrare, utilizare și valorificare a "memoriei arhivate”. 

    În continuarea dezbaterii, în dialog cu publicul, prezentăm două colecții din Arhiva de Imagine (MNȚR) și provocările pe care le presupune arhivarea și valorificarea lor.

   În partea a doua a întâlnirii, vă propunem o incursiune în arhivele Studioului de Film Documentar Alexandru Sahia prin proiectarea filmului Nunta la Lerești (1976, 22 min., regia Eugenia Guțu), inclus pe DVD-ul Sahia Vintage V, proiecție realizată prin amabilitatea One World Romania.

***Muzeul Național al Țăranului Român‎Lansarea numărului 24/2019 al revistei Martor

Colocviu - Sfântul Mucenic Trifon, ocrotitorul viticultorilor

Muzeul Crama 1777

Valea Călugărească

31 ianuarie 2020

    Vor fi prezentate aspecte privind importanţa revigorării unui vechi obicei viticol care deschide sezonul muncilor la vie, precum şi o serie de similitudini de manifestare a tradiţiilor vitivinicole specifice ţărilor viticole europene. (Muzeograf Emilia Savelovici)

***Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova

Pe simezele ieșene - Mareele Memoriei

Arta plastică contemporană românească 

Dragoș Pătrașscu

Institutul Francez, Iași

30 ianuarie - 29 februarie 2020

    Pe 30 ianuarie 2020, la Galeriile de Artă ale Institutul Francez din Iași, în cadrul proiectului La nuit des idees / Noaptea ideilor, se va deschide expoziția - instalație Les Marees de la Memoire / Mareele Memoriei a artistului vizual Dragoș Pătrașcu. Curatorul evenimentului este criticul de artă și profesorul universitar Petru Bejan.

***Dragos Patrascu

Institutul de Istorie George Barițiu la Centenar

Muzeul Național Brukenthal 

Sibiu

30 ianuarie 2020

    La începutul lunii februarie a anului 1920, la inițiativa regelui Ferdinand I al României se decide înființarea Institutului de Istorie Națională pe lângă Universitatea din Cluj. În decursul unui secol de activitate, institutul clujean s-a afirmat ca o instituție fanion în domeniul cercetării istoriei naționale, grație unei pleiade de străluciți istorici ce și-au dedicat activitatea studierii trecutului.

    Pentru a marca cei 100 de ani de existență, se va face o prezentare a istoriei, activităților și realizărilor Institutului de Istorie George Barițiu din Cluj Napoca simultan în cel puțin 100 de instituții de învățământ și cultură din țară (licee, universități, muzee, institute de cercetare etc). La această eveniment participă și Muzeul Național Brukenthal.

    Astfel, joi, 30 ianuarie 2020, începând cu ora 1200, în Sala de Consiliu din Palatul Brukenthal (Piata Mare, nr. 4) va avea loc prezentarea: Institutul de Istorie George Barițiu la Centenar (1920-2020). Prezentarea istoriei, activităților și realizărilor Institutului susținută de prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca.

***Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal

Analele Dobrogei

Lansare de carte

Muzeul de Istorie Națională și Arhrologie, Constanța

29 ianuarie 2020

***Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța