Muzeul de Istorie Națională și Arheologie
Constanța
19 noiembrie 2019
marți, 19 noiembrie 2019
Romancieră, nuvelistă, dramaturg...
Hortensia Papadat-Bengescu (1876 - 1955)
Paragraf publicat în Istoria teatrului în România, vol. III (1919 - 1944),
Editura Academiei R.S.R. 1973.
Articol publicat în Caiet, Nr. 80, Teatrul Național, București.
Stagiunea 1989.
***Mai multe despre această scriitoare puteți afla și de aici: Wikipedia
Pe simezele orădene - Erotikonia
Arta plastică contemporană românească
Ioan Aurel Mureșan
Muzeul Țării Crișurilor, Oradea
19 noiembrie 2019 - 2 februarie 2020
Muzeul Ţării Crişurilor lansează o nouă provocare
iubitorilor de artă. Erotikonia, cum se numeşte, este o expoziţie în care,
aşa cum sugerează şi numele, Eros este personajul principal, "întrupat” într-o
serie de lucrări în care artistul "glisează între carnalitate și ideal, între
voyeurism și diafan și ingenuu cu o ușurință de care doar marii artiști sunt
capabili”, după cum îl caracterizează şi criticul de artă Aurel Chiriac.
Vernisajul va avea loc marţi, 19 noiembrie, la sediul instituţiei muzeale, începând
cu ora 17:30. Expoziţia va fi prezentată de Ioan Moldovan, directorul Revistei Familia şi de Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor.
Evenimentul se va consuma în acordurile trupei orădene de jazz „Cosmopolitan
Vibe”, care va susţine câteva reprezentaţii artistice.
Ioan Aurel Mureşan s-a născut în 1956 la Ceanu Mare (jud.
Cluj), a urmat studiile Liceului de Arte Plastice „Romulus Ladea” din
Cluj-Napoca, după care a absolvit Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca, specializarea Pictură, iar din 2005 a devenit doctor al
Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca, unde activează şi în prezent
ca profesor universitar.
Începând din 1981, anul debutului său artistic, a participat
la 29 de expoziţii de grup în ţară şi străinătate, dintre care de remarcat sunt
Bienala internaţională de artă Sao Paolo, Brazilia (1991) şi Expoziţia
internaţională din Lisabona, Portugalia (1992).
De-a
lungul carierei sale artistice, a avut 9 expoziţii personale în România şi una
la Crescent Theatre din Birmingham, Anglia (2002). Expoziţia Erotikonia este cea de-a doua personală prezentă pe simezele Muzeului Ţării Crişurilor,
după cea vernisată în 1997, la vechiul sediu al instituţiei muzeale, din
Palatul Baroc.
"Ioan Aurel Mureșan are o calitate rar întâlnită la artiștii
plastici contemporani – aceea de a reuși să își ascundă marile acumulări
culturale în spatele talentului. Ceea ce pe alții i-ar crispa, el reușește cu
dezinvoltură. Se joacă în și cu istoria artei, în și cu istoria ideilor cu o
nonșalanță care amestecă certitudini și obsesii, esențialități și ostentații,
finețe psihologică și singurătăți ideatice. Fiecare lucrare de-a sa este, de
fapt, un recurs la întreaga «poveste» a artelor vizuale. Identificarea acestui
apel permanent la ce «va fi fost» face parte din farmecul oricărei referiri la
opera lui Ioan Aurel Mureșan. Doar luând în considerare titlurile lucrărilor
acestei expoziții realizezi că e vorba de un soi de legitimare culturală, ca
parte direct constitutivă a mesajului ei. Dezinvolt, dar rațional, jucându-se
în și cu propria imaginație, dar luând cu el o întreagă istorie culturală, Ioan
Aurel Mureșan răspunde în Erotikonia la o întrebare pusă de N. Steinhardt: «De
ce îi este omului de astăzi foame? De iubire și de sens»” – Aurel Chiriac.
La rândul său, Ioan Aurel Mureșan argumentează conceptul
artistic care stă la baza acestei expoziţii. "Erotikonia este un ținut al
imaginarului dominat de cei doi termeni care compun jocul semantic al titlului
– duetul conceptual eros/ikon. Erosul ca energie magică universală este
principiul vital al individuației, înțeleasă ca drum inițiatic al eu-lui
individual către Sinele atotcuprinzător. (...) Forța imaginară a Erosului este
atât de mare încât ea structurează aproape toate formele simbolice ale
culturii. Cultura este eminamente un produs semiologic, un câmp al
semnificației. Prin urmare, pictura însăși devine un limbaj semnificativ, iar
imaginarul erotic oferă multiple deschideri către alteritate. Termenul eikon
(icon) face trimitere către reprezentările mentale și cele material-picturale.
Prin urmare, corpul feminin, ca eikon fundamental, se așează în centrul
reprezentărilor, motivelor și formelor artistice.(...) În calitate de tipar
imagistic, corpul feminin devine sursa unor desfășurări picturale recurente în
istoria artelor, dar și de inedite manifestări și ipostazieri ale unei poetici
personale. În cazul proiectului de față, vom vedea o desfășurare imagistică
exuberantă, un spectacol vizual-spectacular al eternului feminin în congruență
cu limbajul specific al picturii contemporane”.
Autor al seriilor picturale Minunatele ceasuri ale ducelui
d'Ivry şi Călătoria magică a ducelui d’Ivry, Ioan Aurel Mureşan propune prin
proiectul Erotikonia o nouă provocare iubitorilor de artă.
Expoziţia va fi deschisă publicului până în data de 2
februarie 2020.
Bijuterii Străvechi și Mesaje Relevate
Casa Filipescu - Cesianu
București
22 noiembrie 2019 - 20 martie 2020
Muzeului Municipiului București vă invită la deschiderea
expoziției tematice Bijuterii Străvechi și Mesaje Relevate, eveniment care va
avea loc vineri, 22 noiembrie, ora 18:00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea
Victoriei, nr 151).
Piesele prezentate în expoziție sunt diverse din punct de
vedere al materialului, stilului, originii și datării și provin din Colecția de
Arheologie a Muzeului Municipiului București. Mai mult de 200 de artefacte
reprezentative, însoțite de imagini și reconstituiri grafice, vor ilustra
secvențe din evoluția podoabelor și accesoriilor vestimentare ce împodobeau
corpul uman.
În povestea evoluției umane se află încă ascuns un senzual
căruia i-am oferit de timpuriu o extensie anatomică prin decorațiile purtate ca
mesaj relevat despre noi înșine. Frumusețe, Forță, Statut, Credință, toate
împreună se regăsesc în dorința împlinită de a manipula privitorul prin fiecare
detaliu vestimentar.
Fie că apropiem distanțe sau alungăm priviri care ne caută,
ne folosim de mici decorații prețioase pe care le asociem dorinței de a trece
praguri sau proiecției despre noi înșine, ca mesaj oferit celuilalt.
Bijuteriile, cum le numim generic astăzi, pot reprezenta cea mai veche poveste
spusă de umanitate într-un limbaj nonverbal. În deplină tăcere, dar cu vorbele
lipite de buze.
Putem afirma astfel că bijuteriile și accesoriile
vestimentare reprezintă o manifestare universală de înfrumusețare apărută încă
din vremurile preistorice.
Realizate din cochilii, scoici, oase, piatră, lut, metal,
sticlă și pietre semiprețioase, acestea atestă nevoia umană de împodobi corpul,
părul, hainele. Dar mai ales de a împlini personalitatea. Este posibil ca de
timpuriu să fi fost purtate ca talisman împotriva forțelor malefice, în scop
decorativ sau ca simbol al statutului social. Frumusețea, calitatea și
creativitatea acestor artefacte ilustrează măiestria artizanilor începând din
neolitic și până în zilele noastre.
Traversând timpul și spațiul, această expoziție va explora
relația complexă a omului cu podoabele și va transporta vizitatorul într-o lume
a cărei artă fascinează și astăzi.
Expoziția va rămâne deschisă până în luna martie 2021.
Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin
Muzeul Municipiului București.
Salonul literar Axis Libri
Lectură publică
Ion Zimbru
Biblioteca Județeană V. A. Urechia, Galați
21 noiembrie 2019
Pe simezele ieșene - Utopii albastre
Arta plastică contemporană românească
Cezara Moraru
Galeria Labirint, Iași
19 - 30 noiembrie 2019
Albastru unifică, transformă și dezvoltă. Într-un spațiu
abandonat, în care nici timpul nu mai trece, lucrurile rămase în urmă vorbesc
despre om, fragilitate, efemeritate. Ce rămâne după trecere? Un scaun, o masă,
o filă dintr-o carte, o umbră. Cezara Moraru imersează în tăcere întregul
spațiu, obiectele neatinse substituie prezența omului, albastrul infinit
sporind anxietatea singurătății. Clădirea ca arhivă a absenței, a timpului
suspendat, planează ca o carcasă secătuită, unind trecutul cu viitorul, angoasa
cu speranța.
Expoziția este deschisă în intervalul 19 - 30 noiembrie 2019.
Vernisaj: duminică 24 noiembrie, ora 17:00, Galeria Labirint, Parc Copou.
Coordonator: lect. univ. dr. Ioan Pricop
Curator: Maria Bilașevschi
Abonați-vă la:
Postări (Atom)