vineri, 2 august 2019

Dintre dramaturgi...




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Tudor Mușatescu (1903 - 1970)






Tudor Mușatescu, caricatură de I. Ross.


Editura Socec. 1930.


Editura Adeverul. Prima ediție. 1936.


Editura Gorjan. 1944.


Editura Universul. 1945.


Editura Universul. 1945.


Editura Universul. 


Editura de Stat Pentru Literatură și Artă. 1958.















Articol publicat în Revista Urzica, Nr. 9. 15 mai 1963.


Consemnare publicată în Contemporanul, Nr. 12. Vineri, 22 martie 1963.


Editura Pentru Literatură. 1963.




Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 5. Mai 1963.


Afișul filmului Titanic Vals. 1965.


Editura Tineretului. 1966.


Desen publicat în Revista Urzica, Nr. 23. 15 decembrie 1966.




Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 11. 9 martie 1968.


Editura Pentru Literatură. 1969.


Editura Tineretului. 1969.


Editura Minerva. 1972.


Editura Eminescu. 1970.








Consemnare publicată în Ziarul Scînteia, Nr. 8598, de joi, 5 noiembrie 1970.



Articol publicat în Caiet - program, Nr. 7, Teatrul Național I. L. Caragiale.
Stagiunea 1970 - 1971.



Consemnare publicată în Revista Urzica, Nr. 21. 15 noiembrie 1970.


Editura Univers. 1971.


Volumul Scrieri (3). 
Editura Minerva. 1972.






Scenă din Titanic Vals de T. Mușatescu, Teatrul Național din București,
stagiunea 1932 - 1933 (Muzeul Teatrului Național din București).


***


Articol și paragraf înclus în Istoria Teatrului în România, volumul al III-lea (1919 - 1944),
Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1973.  




Rememorări publicate în Caiet program, Nr. 23, Teatrul Național București.
Stagiunea 1974 - 1975.


Editura Minerva. 1975.


Editura Minerva. 1977.


Editura Minerva. 1978.


Editura Minerva. 1980.







"Răspunsuri" și rememorări publicate în Almanah Flacăra 1981. Decembrie 1980.




Rememorări publicate în Almanah Luceafărul 1982. Decembrie 1981.


Editura Eminescu. 1983.


Editura Minerva. 1984.


Editura Minerva. 1984.



Cronică publicată în Caiet, Nr. 70. Teatrul Național București.
Stagiunea 1984 - 1985.


Consemnare publicată în Revista Teatrul, Nr. 5. Mai 1984.








Articol publicat în Caiet program, Nr. 75, Teatrul Național București. Stagiunea 1987.


Editura Minerva. 1990.


Editura Eminescu. 1990.


Editura Minerva. 1995.


Editura Coresi. 1995.


Editura Albatros. 1999.


Audiobook. Editura Radio. 2001.


Editura Coresi. 2001.


Editare de către Societatea Română de Radiodifuziune. 2003. 


Editura Tana. 2007.


Editura Cartex 2000. 2008.


Editura Herra. 2009.


Editura Coresi. 2010.


Editura Ars Docendi. 2010.


Editura Ars Docendi. 2010.


Editura Cartex 2000. 2012.


Biblioteca Județeană C. Sturdza, Bacău. 22 februarie 2023.

***Mai multe despre acest scriitor puteți afla și de aici: Wikipedia

Pe simezele Fălticeniului - Flori pentru flori




Arta plastică contemporană românească 


Radu Bercea 


Muzeul de Artă Ion Irimescu, Fălticeni 


1 - 20 august 2019





Exponatul Lunii




Muzeul Civilizației Dacice și Romane 


Deva 


august 2019




    Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, propune publicului, o nouă piesă din patrimoniul său istoric, în cadrul proiectului Exponatul Lunii, luna august 2019.
    Este vorba despre un Vas ceramic de lut preistoric, descoperit de către specialiștii muzeului nostru, în cadrul cercetărilor arheologice preventive desfășurate pe traseul autostrăzii Deva-Orăștie, în anul 2011.
    Artefactul provine dintr-o groapă în formă de clopot identificată în aria unei așezări de Epoca Bronzului, mai precis etapa târzie a acesteia, cca 1400-1300 î.Chr.
    Vasul ceramic "este o oală de dimensiuni medii cu corp foarte bombat, gât cilindric şi buza evazată. Pe diametrul maxim al vasului au fost practicate patru proeminenţe, realizate prin împingerea peretelui dinspre interior spre exterior, ceea ce conferă recipientului, privit de sus, un aspect patrulater. În zona contactului dintre corpul şi gâtul vasului au fost amplasate două tortiţe în bandă. Jumătatea inferioară a vasului este nedecorată, dar partea superioară conţine mai multe elemente de decor. Cele patru protuberanţe dispuse simetric pe diametrul maxim sunt înconjurate de câte două rânduri de arcade formate din două, respectiv trei linii incizate şi lustruite. În spaţiile dintre grupurile de arcade a fost realizat, în aceeaşi tehnică, un dublu semn asemănător literei „M”.
    Din punct de vedere astronomic, semnele „W” şi „M” corespund constelaţiei Cassiopeia. Aceasta este o constelaţie nordică, circumpolară, formată din cinci stele foarte luminoase dispuse în formă de „W”. Datorită rotaţiei pământului în jurul axei sale, constelaţia apare seara sub formă de „W”, iar dimineaţa în formă de „M”. Tot astfel, în urma rotaţiei pământului în jurul Soarelui, timp de şase luni constelaţia are pe bolta cerească forma de „W”, iar şase luni forma de „M”. Cele două semne reprezintă simboluri, respectiv simbolul feminin („W”) şi cel masculin („M”). Semnele „M”, „W” şi „V” sau diferite combinaţii ale lor apar figurate în Orientul Apropiat încă în neolitic. În neoliticul din spaţiul românesc, semnul „M” dublat apare atât pe vasul "Omul care strigă” sau "Bocitoarea” de la Parţa, cât şi pe un capac de vas cu reprezentarea unei feţe umane, de la Bucovăţ, dacă ar fi să enumerăm doar două dintre numeroasele descoperiri de acest tip. Obiectele marcate cu aceste semne sunt puse în legătură cu practici şamanice, iar recipientele pe care apar figurate acestea sunt destinate lichidelor sacre. În cazul vaselor, în momentul turnării lichidelor, semnul „M” se transformă în „W”. Această transformare, care ilustrează drumul constelaţiei Cassiopeia de la noapte la zi şi de la iarnă la vară este pusă în legătură cu moartea şi renaşterea.
    Analizând forma şi decorul vasului de la Şoimuş am putea crede că jumătatea inferioară a acestuia, nedecorată, reprezintă apele primordiale, lumea subpământeană, abisul. Interpretată în această cheie, partea superioară, decorată, ar reprezenta lumea celestă, marcată de arcade, acestea simbolizând bolta cerească pe care străluceşte constelaţia Cassiopeia, figurată prin semnul „M” dublat", menționează Cercetător Știinţific dr. Nicolae – Cătălin Rişcuţa, șeful Secției de Arheologie din cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.
   Piesa poate fi văzută, în spațiul special amenajat și dedicat proiectului Exponatul Lunii, din holul Castelului Magna Curia, pe tot parcursul lunii august 2019, de marți până duminică, între orele 10:00-18:00.
Vă așteptăm cu drag!

Pe simezele Capitalei - Romanian Urban Sketchers




Arta plastică contemporană românească 


Biblioteca Metropolitană București 


1 august - 1 septembrie 2019






Misterul Cheii de la Pojejena




Muzeul Național al Banatului 


Timișoara 


august 2019




    Cheia este un simbol al cunoaşterii. Ea conferă acces în "camere" încuiate, în locuri, planuri, dimensiuni şi aspecte ale vieţii inaccesibile celor ignoranţi, celor care nu o posedă. Totodată, poate fi un simbol al misterelor ori enigmelor, sau al unei sarcini ce trebuie să fie îndeplinite şi a mijloacelor de a o duce la bun sfârşit.

     Cheia romană de la Pojejena

   Cele mai multe articole de securitate romană sunt cheile și șuruburile de blocare. Cheile sunt folosite pentru uși, cufere, cutii, casete, dulapuri și lacăte. Mai rar sunt folosite în scopuri ceremoniale sau decorative, cum sunt cheile matroanelor, pe post de bijuterii sau ofrande votive. Cheile romane timpurii aveau finețe și eleganță tehnică. Cheia prezentată astăzi a fost descoperită anul trecut la Pojejena și datată - secolul II-III p.Chr. Starea sa de conservare este foarte bună, piesa este întreagă, prezentând doar câteva defecțiuni de turnare: bavurile sunt incomplet netezite.
    Cheie a fericirii, a sucesului, a unei inimi sau a unui simplu lacăt, descoperirea de la Pojejena ne poartă cu gândul la simboluri. Sau poate la un deținător al cheilor? Misterul rămâne deschis, așa cum sunt și ușile Muzeului Național al Banatului. Vă invităm să ne treceți pragul și să cercetați atent exponatul acestei luni, Cheia Romană de la Pojejena.

Mail Art - Rădăcini




Arta plastică contemporană 


Galeriile Inter-Art, Aiud


ediția a XXVI-a, 16 august 2019