Locul muzeului în societatea contemporană

Expoziție de fotografie 

Casa de Cultură Friedrich Schiller, București 

22 martie 2018

   În cadrul evenimentelor dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918, Casa de Cultură Friedrich Schiller, Primăria Municipiului București vă invită joi, 22 martie 2018, ora 18:00, la conferința-dezbatere Locul muzeului în societatea contemporană și vernisarea unei expoziții de fotografie cu săli din muzeele românești organizate după 1918.

Prezintă:

Dr. Ioan Opriș, Muzeul Național de Istorie a României

Dr. Ioan Carol Optiș, prodecan Facultatea de Istorie, Universitatea București

Dr. Virgil Ștefan Nițulescu, Director de Cabinet, Ministerul Culturii și Identității Naționale

Coordonatorul proiectului Aurora Fabritius

„Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unității neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligență politică remarcabilă spre țelul dorit.” (Florin Constantiniu, 1997, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic)

   "Muzeele sunt așezăminte de mare folos, admirabile instrumente de mare cultură, care trebuie să se reinventeze tematic permanent și să creeze în jurul lor alte așezăminte complementare fără de care nu-și pot îndeplini misiunea”. ( Nicolae Iorga, 1930)

    "Muzeul bine făcut luminează, scoate din obscuritate lucruri, teme, subiecte, idei, fapte, personaje, care nu ne-au fost cunoscute sau le-am imaginat, limitat, altfel. Este locul unde confuziile pot fi corectate, prejudecățile se atenuează sau dispar, faptele se explică, noi aspecte ne sunt descoperite, bucurându-ne de cunoașterea lor corectă. Accesul la muzeu pare să fie liber pentru toți, înlesnit de societatea postmodernă care a înlăturat barierele: sociale, economice, lingvistice. ” (Ioan Opriș)

    "Muzeul bine făcut luminează, scoate din obscuritate lucruri, teme, subiecte, idei, fapte, personaje, care nu ne-au fost cunoscute sau le-am imaginat, limitat, altfel. Este locul unde confuziile pot fi corectate, prejudecățile se atenuează sau dispar, faptele se explică, noi aspecte ne sunt descoperite, bucurându-ne de cunoașterea lor corectă. Accesul la muzeu pare să fie liber pentru toți, înlesnit de societatea postmodernă care a înlăturat barierele: sociale, economice, lingvistice. ” (Ioan Opriș)

   "Muzeograful și conștiința lui – incontrolabilă, dar exprimată în produsul expozițional – definesc caracteristici, psihologii, atitudini, comportamente, adică redau specificul. Prin apelarea la simboluri și la imaginație, muzeul susține națiunea, contribuie la desăvârșirea acesteia, o îndeamnă la introspecție și la măsură, la echilibru și la respect față de valoare. Redescoperindu-le celorlalți trecutul, muzeul face din istorie suportul prețios al puterii colectivităților.”( Ioan Opriș, Muzeograme.Colecționism. Patrimonializare, Editura Oscar Print, 2013)

    "Muzeul este arsenalul cel mai potrivit cu care își apără un popor individualitatea și tot ce a moștenit de la străbuni {…) Muzeele vechi, moderne și cele construite din marile ansambluri antice sau medievale, modernizate sau din zilele noastre se vizitează și cu sufletul. Pe acesta trebuie să-l pregătești odată cu informațiile de care crezo că te pot servi pentru o cât mai bună înțelegere”. ( Ioan Opriș, Muzeograme, 2014)

Evenimentul se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă.

***Casa Friedrich Schiller‎Locul muzeului in societatea contemporana

Să ne cunoaștem artiștii

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 

Virgil Ogășanu

Articol publicat în Almanah Flacăra '70. Decembrie 1969.

Articol publicat în Almanah Cinema '70. Decembrie 1969.

Magazin Cinematografic (almanah) 1974.

Articol publicat în Gong '81, Almanahul Revistei Teatrul. Decembrie 1980. 

Consemnare publicată în Almanah Cinema 1981. Decembrie 1980.

Interviu publicat în Gong '85, Almanahul Revistei Teatrul. Decembrie 1984.

Coperta a IV-a, Revista Teatrul, Nr. 2. Februarie 1985.

Anchetă, realizată de Liana Cojocaru, publicată în Almanah Antract 1989.

Mai multe despre acest artist puteți afla și de aici:

Virgil Ogășanu - Wikipedia

Podoabe străvechi

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova 

Ploiești 

20 martie - 23 aprilie 2018

   Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova vă invită marţi, 20 martie 2018, ora 12:00, la sediul său din Ploieşti, strada Toma Caragiu nr. 10, să participaţi la vernisajul expoziţiei temporare itinerante Podoabe străvechi, organizată în colaborare cu Muzeul Judeţean Buzău, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan Bucureşti, Muzeul Judeţean Teleorman, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion Tulcea, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa – Olteniţa, Muzeul Brăilei Carol I, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni Sfântu Gheorghe.

   Expoziţia, vizitabilă în perioada 20 martie – 23 aprilie 2018, reuneşte unele dintre cele mai reprezentative tipuri de obiecte care au servit ca ornamente personale în cadrul comunităţilor neo-eneolitice şi de la începutul epocii bronzului din sud-estul României. Conceptul expoziţional este de tip descriptiv-educativ, dorind să prezinte vizitatorilor, prin intermediul unor piese semnificative, noţiuni referitoare la: cronologia preistoriei reflectată în obiecte de podoabă; habitatul în epocă; utilizarea materiilor prime comune sau exotice în realizarea obiectelor de podoabă; complexe funerare ilustrative pentru mediile culturale Starčevo-Criş, Boian, Gumelniţa sau orizontul înmormântărilor tumulare.

   La sediul instituției din Ploiești expoziția a căpătat o personalitate proprie prin expunerea pentru prima dată a unor obiecte de podoabă, dar și vase din lut, descoperite în ultimii ani în morminte tumulare (movile de pământ) datând de la sfârșitul mileniului IV î.Hr. și prima jumătate a următorului, cercetate în județul Prahova în localitățile Ploiești, Ariceștii-Rahtivani, Blejoi, Păulești, Târgșoru Vechi. Obiectele expuse sunt realizate din argint, cupru, os, cochilii de scoici, caolin. Important este și mormântul descoperit în anul 2016 în localitatea Șoimești (comuna Ceptura) din care provin numeroase obiecte de podoabă realizate din cochilii de scoici, os, cupru, argint, dar și două vase.

***Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova

Marea Unire a Românilor. Istorie și Actualitate

Universitatea Alexandru Ioan Cuza 

Iași 

22 - 24 martie 2018

   Facultatea de Istorie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, în colaborare cu Institutul de Istorie Nicolae Iorga din Bucureşti, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universității de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie a Universității din Bucureşti, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Istorie A. D. Xenopol din Iaşi, Institutul de Istorie din Chişinău şi Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iaşi – Departamentul Centenar, Institutul Cultural Român, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Accademia di Romania in Roma, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, Institutul Francez Iaşi, organizează la Iaşi, în perioada 22–24 martie 2018, conferința internațională cu tema: Marea Unire a Românilor (1918) – Istorie şi Actualitate. La acest eveniment, vor participa aproximativ 100 de cercetători şi profesori din România (Iaşi, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanța, Târgovişte, Sibiu), Republica Moldova (Chişinău), Austria, Elveția, Franța, Germania, Italia, SUA. Evenimentul se înscrie printre acțiunile consacrate Centenarului Marii Uniri.

Program:: http://history.uaic.ro/…/Great-Union-of-1918-Iasi-final-pro…

***Facultatea de Istorie Iasi

Să ne cunoaștem artiștii

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 

Irina Mazanitis

Articol publicat în Almanah Flacăra 1980.

Decembrie 1979.

Articol publicat în Gong '85, Almanahul Revistei Teatrul.

Decembrie 1984.

***Mai multe despre acest artist puteți afla și de aici:

Irina Mazanitis - Teatrul Odeon

Dăruire...

Arta plastică contemporană românească 

Alma Redlinger 

Institutul Cultural Român, București 

15 - 28 martie 2018

***Institutul Cultural Român‎Expoziția „Dăruire” dedicată pictoriței Alma Redlinger, la ICR

Ex libris meis - Din cărțile mele

Muzeul Municipiului București 

20 martie - 17 iunie 2018

   Muzeului Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției Ex libris meis – Din cărțile mele. Cărți cu însemne de proprietate din Biblioteca Muzeului Municipiului București.

   Evenimentul va avea loc la Palatul Suțu în ziua de marți, 20 martie 2018, ora 18:00.

Expoziția va fi prezentată de Sorin Antohi, Daniela Lupu și Adrian Majuru.

  ”Ca şi oamenii, cărţile îşi au propriul destin. Multe dintre publicațiile păstrate în Biblioteca Muzeului Muncipiului București au parcurs un drum lung de la ieşirea din tipografie, până la destinaţia actuală. Au fost vândute, cumpărate sau dăruite, trecând prin mâinile mai multor proprietari. Unele volume au făcut parte din vechi biblioteci dispărute, destrămate sau confiscate, care au aparținut unor personalităţi (istorici, filologi, medici, clerici, oameni politici), dar şi unor necunoscuţi, uniţi deopotrivă prin dragostea de carte. Călătoria lor poate fi reconstituită cu ajutorul semnăturilor, însemnărilor și însemnelor păstrate pe paginile de titlu, care reprezintă un ajutor preţios în trasarea drumului unei cărţi prin timp şi spaţiu.

   În fondul Bibliotecii Muzeului Municipiului București există cărţi care, potrivit însemnărilor pe care le conțin, au aparținut membrilor unor familii istorice: banul Mihalache Ghica (1796-1850), monseniorul Vladimir Ghica (1873-1954), Constantin C. Brătianu (1887-1956), Constantin Karadja (1889-1956), precum și unor personalități care au trăit și activat în secolele XVIII-XX: contele Johann Georg Friedrich von Einsiedel (1730-1811), Cesar Bolliac (1813-1881), Nicolae Bălcescu (1819-1852), Alexandru Papiu Ilarian (1827-1877), Paul Gore (1875-1927), Gheorghe Tătărăscu (1886-1957), medicii George Severeanu și Alexis Zaloziecki (?-1960), arheologul Dinu V. Rosetti (1899-1974) ş.a.

    Proprietatea asupra cărţilor a fost marcată printr-un ex libris, termen generic provenind din expresia latină "Ex libris meis” – în traducere: "Din cărţile mele”, urmat de numele posesorului. Ex librisul poate avea forma unei simple semnături, poate fi aplicat pe carte ca o etichetă (cu text şi imagine) sau poate fi imprimat (cu un sigiliu sau o ştampilă). El are calitatea de dovadă probatorie a proprietăţii iar uneori şi valoare artistică.

    Expoziția va prezenta publicului cărți tipărite în secolele XVI-XX, marcate cu ex libisuri de diferite forme, însoțite de texte și imagini referitoare la exemplarele expuse și la proprietarii lor. Prin intermediul textelor auxiliare vom arăta cine au fost aceștia, ce știm despre bibliotecile lor și care erau preferințele lor de lectură. Vizitatorii se vor familiariza cu noțiunile: carte veche, carte cu valoare bibliofilă, ex libris și vor putea distinge diferitele tipuri de ex libris.

   Într-o lume în care cartea tipărită se confruntă cu formatele digitale, dorim să reamintim publicului relația personală și personalizată a omului din secolele trecute cu cărțile sale”. -

 (Dr. Daniela Lupu, Sef Serviciu Documentare, Biblioteca, Arhiva).

Vă așteptăm cu drag la vernisaj!

***Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu‎Vernisajul expoziției „Ex libris meis” – „Din cărțile mele”