Imi pasa

luni, 31 iulie 2017

Să ne cunoaștem artiștii...tapiseri

Arta plastică contemporană românească

Titina Comșa

Catalog expozițional, Galeria Orizont, București. Noiembrie 1981.

Cîntec în doi.

Prier.

Drum de toamnă.

Poemele.

Peisaj transcendent.

Catalog expozițional, Galeria Orizont, București. Noiembrie 1984.

Catren

Nici o suferință nu-i așa de mare

Să nu se preschimbe în cîntare.

Gînduri...pe marginea unei arte măiastre

Toamnă de cristal

Cunoaște-n frunze urbea

Conversiuni în aur -

Și vama se deschide

Pentru sticleți și graur.

Primăvara

Încă-odată, iar și iară

A iubi e primăvară.

Zi de septembrie

Și-un unghi săgetat

pămîntu-și trimite covorii

spre cercul cel mare

Cap aplecat

"Spre nu știu ce sfîrșit

un zbor s-a-ntins" (Blaga)

Apoteoză

Răsăritul e atît de bogat în povești și-n lumină

că-n orele ce se ridică

rămînem prea jos întotdeauna,

cînd vrem să-l slăvim

Cicîrlia

"Cîntă cineva-n văzduh,

E o pasăre? E duh?"

Întoarcere

Cîte-s altfel-omul, leatul!

Neschimbat e numai satul.

Coperta a IV-a.

Consemnare publicată în Almanah Flacăra 1990. Decembrie 1989.

Exponatul Lunii August - Maramă

Muzeul Județean Teleorman

Alexandria

1 - 31 august 2017

Muzeul Judeţean Teleorman vă invită marţi, 1 august a.c., ora 11:00, la deschiderea Exponatului Lunii August.

Pentru perioada 1 – 31 august 2017, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator o piesă ce face parte din patrimoniul etnografic al Muzeului Judeţean Teleorman, colecţia de port popular. Este vorba de o Maramă.

Marama, de face obiectul Exponatului Lunii, provine din comuna Salcia şi datează din perioada 1901-1925. Aceasta a fost achiziţionată de Muzeul Judeţean Teleorman în anul 1979, fără a se cunoaşte numele persoanei care a lucrat-o.

Marama sau ştergarul de cap, este o piesă componentă a costumului femeiesc de sărbătoare din zona Teleormanului, fiind principala piesă de completare a acestui costum. Ea se purta numai la sărbători, peste tulpanul cu colţişori ce avea rolul de a acoperi părul femeii căsătorite.

Marama prezentată este confecţionată din borangic galben şi mătase albă, este ţesută în două iţe, cu alesături în tehnica şabacului. Are decorul amplasat la capete, sub forma a trei registre, cel din mijloc fiind foarte lat. Motivele decorative sunt geometrice – romburi, linii - şi vegetal-florale - "pomul vieţii în glastră” sau "ghiveciul cu floare”. La capete prezintă franjuri din urzeală.

Pomul vieţii face parte din grupul de motive al copacului, simbol al rodniciei în gândirea populară, iar "ghiveciul cu floare” apare ca o reprezentare a grădinii raiului.

Marama este un obiect de port foarte bine reprezentat în zona Teleormanului, a cărei confecţionare necesita multă migală şi atenţie, deoarece prelucrarea firului de borangic era foarte dificilă. Marama era realizată în cadrul gospodăriei, la războiul de ţesut, de către femei care dobândiseră acest meşteşug de mare virtuozitate tehnică, ce a atins uneori cele mai înalte trepte ale creaţiei artistice. În Teleorman, ştergarul de cap era piesa care se dădea în dar la nuntă generelui, socrilor mari, naşilor şi cumnaţilor, în timp ce se juca hora Nuneasca.

***Muzeul Judeţean Teleorman