marți, 11 octombrie 2016

L'Empire des Lacs




Călătorind prin țara mea


Peisaje din România


1968





1. Pe toată lungimea sa, litoralul românesc al Mării Negre prezintă
lagune pitorești și lacuri; maritime și fluviale în același timp.


2. Lacul Siutghiol care atrage pe amatorii de sporturi nautice.


3. Idem.


4. Mamaia este amplasată între mare și apa dulce a Siutgholului.


5. Hotelul Parc din Mamaia.


6. Histria, vechiul oraș grecesc, se ridica pe un promontoriu al lagunei Sinoe.


7. Lacul Techirghol, cunoscut pentru remarcabilele sale virtuți terapeutice.


8. Idem.


9. Eforie Nord, lacul Belona.


10. Lacul Razelm la Capul Doljman.


11. Stufăriș pe malurile lac Razelm.


12. Pescăria de la Jurilovca.


13. Brațul Sulina. 


14. Un labirint misterios de canale duc spre Delta Dunării
și numeroaselor ei lacuri.


15. Idem.


16. Pescăria de la Caraorman.


17. Pescar din Deltă.


18. Pe lacul Matița.


19. La pescaria Gorgova.


20. "Lacul codrului albastru/Nuferi galbeni îl încarcă" - Mihai Eminescu.


21. Pe canalul Gorgova.


22. Element complementar al Deltei - pelicanii.


23. Număr lipsă în tabelul cu explicații.


24. Canal acoperit de nuferi în Iazul Brăilei.


25. Apus de soare la Lacul Sărat, de lângă Brăila.


26. Canalul Saltava, pe cursul Ialomiței.


27. Număr netrecut în tabelul cu explicații.


28. Brațul Alionte din iazul Ialomiței.


29. Canalul Saltava - barajul.


30. Lacul Mostiștea.


31. Iaz de-a lungul Dunării.


32. La Balta Ascunsă carapacea de nămol întărit se întinde peste tot,
ca un mozaic.


33. Idem.


34. Număr netrecut în tabelul cu explicații.


35. Lacul Maglavit.


36. Idem.


37. Pe lacul Postelu.


38. Defileul Dunării.


39. Grote din Defilelul Dunării; Cu muscă...


40. ...și Liliac (galerie activă)


41. Valea Ialomiței.


42. Pescăria de pe lacul Strachina.


43. Lacul Căldărușani.


44. Idem.


45. Lacul Fundata.


46. Lacul Călugăreni (Bistrețu), pe Dunăre. 


47. Mănăstirea Căldărușani, pe malul lacului cu același nume.


48. Lacul Snagov. Loc de vizită drag bucureștenilor.


49. Cernica - lacul și mănăstirea.


50. Lacul Buftea pe malul caruia se găsesc platourile de filmare ale
studioului cinematografic București.


51. Pe lacul Buftea.


52. Palatul Mogoșoaia, muzeu de artă feudală, este situat pe malul unui lac pitoresc.


53. Idem. 


54. Lacurile Bucureștiului. Floreasca...


55. ...și Herăstrău.


56. Cu ocazia extragerii sării, apa unor lacuri au căpătat incontestabile 
calități terapeutice ceea ce explica apariția pe malurile lor a unor
stațiuni balneare renumite.


57. Idem. 


58. Blocuri de sare la Sovata.


59. Praid. Masivul de sare.


60. În podișul Transilvaniei, lacul Zaul de Câmpie.


61. Mureșul, în împrejurimile Ludușului.


62. Băile Ocna Sibiului.


63. Idem.


64. Slănic Prahova. Baia Baciului...


65. ...și masivul de sare.


66. Idem. 


67. Băile Săcelu din Oltenia. Lacul Sărat.


68. Intrarea în peștera Fușteica.


69. Defileul Sohodolului. "Cuptorul".


70. Podul natural Ponoare de la Baia de Aramă.


71. Lacul Zăton de pe platoul Mehedinți.


72. Stalagmita din peștera Plopa.


73. Peștera Bohui (Banat).


74. Lacul Bohui.


75. Pe muntele Semenic.


76. Lacul Dracului din defileul Nerei.


77. Idem.


78. Pe vechiul loc al ghețarilor se găsesc, în masivele Retezat, Făgăraș, în munții
Rodnei și Godeanu, văi și adâncituri unde, mai târziu, au apărut minunate lacuri
alpine, salbe prețioase ale Carpaților din România. 
Lacul Ghimpele în Masivul Retezat.


79. Succesiune de lacuri.


80. Stâncile Peleaga și unul dintre lacurile din Valea Rea.


81. Lac din Valea Rea.


82. Lacul Agățat și înălțimile munților Peleaga.


83. Bucura...


84. ...și Galeșul.


85. Nu apare trecut în lista cu explicații.


86. Lacul Tăul dintre Brazi.


87. Hidrocentrala Sadu V din munții Cibin. Barajul și lacul de acumulare.


88. Cascada Lolaia din Retezat.


89. Muntele Șurianu. Lacul Iezerul Mare...


90. ...și Valea Sebeșului la Oașa.


91. Munții Parâng. Drumurile alpine cele mai înalte din țară...


92. ...și lacul Iezer.


93. Lacul Gîlcescu.


94. Lacul Pasărea.


95. Lac în circul glaciar Cilcescu.


96. Lacul Găuri.


97. Un alt lac în circul glaciar Cilcescu.


98. Munții Făgăraș. Cascada...


99. ...lacul și cabana Bîlea.


100. Lacul Capra și înălțimea Rîiosul.


101. Lacuri în valea Vistișoara.


102. Un mic lac aproape de lacul Capra.


103. Buda.


104. Podul Giurgiu. 


105. Lacuri din valea Paltin. 


106. În depresiunea Podragul.


107. Lac în circul glaciar Podragul.


108. Podragul și înășțimea Tărîța.


109. Podragul.


110. Urlea.


111. Moldoveanul, unul dintre cele mai mari înălțimi din lanțul carpatic.


112. Nu apare în lista cu explicații.


113. Lacul Iezer din masivul cu acelasi nume.


114. Sfânta Ana, singurul lac format in craterul unui vulcan.


115. Muntele Ceahlău.  


116. Căciula Dorobanțului din masivul Ceahlău.


117. Lacul de acumulare Izvorul Muntelui al hidrocentralei V. I. Lenin de la Bicaz.


118. Pe lacul Izvorul Muntelui, la Bicaz.


119. Idem. 


120. Bicaz, barajul și lacul de acumulare.


121. Lacu Roșu, din apropierea stațiunii climaterice cu acelasi nume,
este rezultatul unui baraj natural.


122. Drum în serpentine în Cheile Bicazului.


123. Lacul Mic, munții Rodnei.


124. Bistrița la Călinești.


125. Lac artificial pentru plutele de bușteni, Zugreni, valea Bistriței.


126. Munții Apuseni, intrarea în Cetățile Ponorului.


127. Lacul carstic Vărășoaia.


128. Ghețarul de la Scărișoara, palat de gheața în Munții Apuseni.





Imago Mundi




Arta plastică contemporană românească


Marian Truțulescu


Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO Nicolae Bălcescu, București


20 octombrie - 3 noiembrie 2016






    Vernisajul expozitiei de grafica si pictura Imago Mundi a artistului vizual Marian Trutulescu va avea loc joi, 20 octombrie, de la ora 18:00, la Centrul European Cultural si de Tineret pentru U.N.E.S.C.O Nicolae Balcescu Bucuresti (Str. 11 Iunie, nr. 41, Sector 4). Cuvântul de deschidere îi va aparține criticului de artă Roxana Barbulescu si doamnei Elena Loretta Popa, jurnalist și scriitor. Expozitia va fi deschisa in perioada 20 octombrie – 3 noiembrie 2016.
    Expoziția poartă numele de Imago Mundi. Este o denumire latină care descrie o imagine a lumii cunoscute, imaginea lumii așa cum o știm dar, este și centrul și circumferința lumii. Este acea idee a revenirii la origini sau cel puțin sentimentul incursiunii în trecutul care glorifică și apropie cerul de noi, oamenii, precum și nota personală în care decurge și se transformă întrega moștenire spirituală. Dacă privim cu ochii din timpurile noastre o rozetă gotică, cea în care se oglindește talentul și credința tuturor celor de dinaintea noastră, fără îndoială suntem la fel de însuflețiți de lumina ei, de vibrația și impulsul spiritual care-l degajă. Deci Imago mundi pentru că omul, artistul crede... Venind cu o înțelegere proprie a temei oferite de Catedrală, artistul plastic Marian Truțulescu propune o viziune a unei stări de transformare, o trăire în revelație. Spațiul interior al catedralei devine suport al trăirilor aparente. Ceea ce se vede provine din arsenalul imagistic oferit de locul sacru al spiritualității, din arhitectura și decorativul său, atât interior cât și exterior. Trăirile se întrupează în fragmente vizuale care pun pe tapet, într-o scenografie bine definită, prin emanație sufletească, totalitatea formelor consacrate ale catedralei, cu precădere de origine gotică.
   Cu toate că suportul clar al lucrărilor este cel al edificiului ancestral sacru, abordarea, ca manieră de lucru, se face cu inflexiuni moderne, contemporane. Pe lângă transpunerile curate și academice de desen, care de fapt constituie acuratețea graficii, metamorfozarea liniei, a hașurii în pete și forme libere, în căutări experimentale ale expresivităților plastice duc fără mirare spre o viziune modernă cu o abordare la fel de contemporană. Peste toate acestea, deasupra filonului arhitectonic, este stârnită emoția sufletească, a propriului interior.
    Figurativul uman, ornamentele, îngerii din sculptură, rozetele, vitraliile, arcurile tensionate, pilaștrii, cupole, frontoane și alte elemente constituie discursul vizual al figurii dar, ceea ce este mai important, rămâne nevăzutul, într-o liniște și calm aparent, care lasă loc imaginarului și transcederii spre un loc care provine din trecut dar care oferă plutire spre un loc al plecărilor. ”Crede și nu cerceta” – o sintagmă valabilă și aici, prinde viață prin ceea ce înseamnă moștenire și intrinsec admirația pentru ceea ce a însemnat instinctul și dăruirea creștină, în forma ei supremă.

Rostiri necesare




Lansare de carte


Vasile Fluturel


Muzeul Unirii, Iași


20 octombrie 2016







Pe simezele clujene




Arta plastică contemporană românească


Biblioteca Județeană Octavian Goga, Cluj - Napoca


10 - 21 octombrie 2016