Imi pasa

marți, 14 aprilie 2015

De la Weimar...pentru Marlen

De prin lume adunate...

Germania

Colecții și Colecționari

Cartofilie

Mapă-set, mini-imagini. Casa (muzeul - n.a.) lui Schiller. 1964.

Idem. Casa lui Schiller.

Idem. Salonul.

Idem. O cameră din muzeu.

Idem. Salonul de recepții.

Idem. Biroul de lucru.

Idem. Cabinetul de muncă.

Idem. O cameră a muzeului.

Idem. Locul mormântului lui Schiller.

Idem. Bust realizat de H. Dannecker.

Idem. Tablou de Anton Graff.

Mapă-set, mini-imagini. Casa (muzeul - n.a.) lui Liszt. 1972.

Idem. Casa lui Liszt.

Idem. Salonul de muzică.

Idem. Colțul camerei pentru odihnă.

Idem. Sala pentru servit masa.

Idem. Sormitorul.

Idem. Pianul cu coadă.

Idem. Portret de A. Scheffer.

Idem. Schiță pentru o simfonie a Revoluție (1830).

Idem. Bust în marmură de Bartolini (1838)

Idem. Pictură de Plockhorst.

Plic-set, mini-imagini. Casa (muzeul - n.a.) lui Goethe. 1964.

Idem. Locuința lui Goethe. Frauenplan.

Idem. Camera mortuară.

Idem. Camera Urbino.

Idem. Camera Iuno.

Idem. Camera colecțiilor.

Idem. Cabinetul de muncă.

Idem. Camera Christiane.

Idem. Scara interioară.

Idem. Grădina.

Idem. Tablou de Joseph Stier (1828).

Mapă-set, mini-imagini. Casa (muzeul - n.a.) lui Goethe.

Același conținut ca mai sus. Probabil, anii '60 - '70.

Mapă-set, mini-imagi. 1965.

Explicații exclusiv în limba rusă.

Idem. Teatrul Național.

Idem.

Idem. Primăria.

Idem. Pavilionul din grădină a lui Goethe.

Idem. Casa lui Goethe.

Idem. Casa Frau von Stein.

Idem. Mausoleul Goethe - Schiller.

Idem. Mausoleul Goethe - Schiller și capela rusă.

Idem. Casa lui Schiller.

Idem. Belvedere.

Vechiul Weimar cu biserica Herder; aici a fost înhumat Herder în 1803.

Weimar. Vedere generală. Necirculată.

Imagine aproape identică cu cea precedentă.

Castelul. Sediul Centrului Național de Cercetare și Comemorare.

Castelul Belvedere; construit (între 1724 - 1732)

în stilul barocului de mai târziu.

Casa Doamnei von Stein.

Casa lui Schiller. Camera (biroul) în care acesta a murit în 1805.

Casa lui Schiller. Biroul de lucru.

Casa lui Goethe de la Frauenplan. Necirculată.

Casa lui Goethe de la Frauenplan. Grădina.

Casa lui Goethe de la Frauenplan. Camera Christiane.

Casa lui Goethe de la Frauenplan. Camera Juno (Junonei).

Casa lui Goethe de la Frauenplan. Camera colecțiilor.

Casa lui Goethe de la Frauenplan. Camero Urbino.

Casa lui Goethe de la Frauenplan. Camera mortuară (unde a murit; n.a.)

Casa lui Goethe de la Frauenplan.

Pavilionul lui Goethe. Monumentul Norocului.

Pavilionul lui Goethe. Camera balconului.

Pavilionul lui Goethe. Apartamentul acestuia din perioada

aprilie 1776 - mai 1782.

Goethe. Tablou de G. M. Kraus (1775-1776).

Goethe în Campagna. Copie a tabloului lui J. H. W. Tischbein (1786 - 1788).

Necirculată.

Muzeul Goethe.

Cripta lui Goethe și-a lui Schiller.

Construită de Coudray, în 1826, a fost inițial destinată familiei princiare.

Locul în care sunt depuse osemintele lui

Schiller (aduse la 16 decembrie 1827) și ale lui

Goethe (aduse la 26 martie 1932). Necirculată.

***

Seturi imagini - de format mic.

1976 - 1977.

Editate în fosta Republică Democrată Germană.

Weimar. Vedere. Anii '60 - '70. Necirculată.

Casa lui Liszt. Anii '60 - '70. Necirculată.

Casa lui Goethe de la Frauenplan. Anii '60 - '70. Necirculată.

Mormântului lui Goethe și Schiller. Anii '70. Necirculată.

Casa lui Liszt. Camera de muzică. Necirculată.

Palatul Wittum. Sala Mesei Rotunde. Necirculată.

luni, 13 aprilie 2015

La ceas aniversar...Alta lume...

Lansare de carte

Ioan Ticalo

Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava

16 aprilie 2015

Vă așteptăm cu toată dragostea joi, 16 aprilie, ora 12:00, la

Biblioteca Bucovinei din Suceava.

Lansare de carte dar, mai important, autorul, Ioan Țicalo,

împlinește chiar atunci 70 de ani...

***Gradinariu Mihaela

Breaking News: Rezultatele tragerii Loto

Romania de-altadata

Colectii si Colectionari

Va voi prezenta in continuare un tip de fotografie

intrata in premiera in colectie.

Mai precis, imaginea unei fericite castigatoare la Loto

care-si ridica premiul.

In mod evident, este o fotografie "oficiala".

Dintre cele care se afisau in vitrinele unitatilor Loto-Pronosport.

Spre promovarea jocurilor respective.

Pe spate, scris cu creionul, am descifrat urmatoarele:

"In amintirea Zilei de 21 Decembrie 1949

zi cea mai fericita pentru Familia mea.

care mia adus bucurie de 225.000 lei.

Traeasca Colectura de Stat. Traeasca Initiatoru.

Traeasca jucatorii. Ilie G. Voicu, Radita si...(indescifrabil).

Traeasca Stalin si aniversarea a 70 de ani

care mia adus aceasta mare bucurie".

***

Nu stiu care era valoarea sumei castigate pentru acele vremuri.

Cunosc insa destui colectionari care ar da o suma importanta

pe fiecare dintre bancnotele numarate in imagine...

Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armenească

Muzeul Național al Țăranului Român

București

24 aprilie - 24 mai 2015

Cine nu a auzit de Hanul lui Manuc sau de Muzeul Zambaccian, de Ion Vodă cel Viteaz, de Ana Aslan, de Theodor Aman, de Garabet Ibrăileanu, de Spiru Haret, de Mihail Jora, de Anda Călugăreanu, de David Ohanesian sau de Harry Tavitian?

Ce justifică alăturarea lor în aceeași frază? Rădăcinile vechi armenești.

De la poalele Muntelui Ararat, aflat astăzi pe teritoriul Turciei, până pe "ulița armenească”, prezentă încă în spațiul sau doar în memoria afectivă a multor târguri și orașe din România, armenii au bătut drumuri întortocheate, au pătimit și au construit mult.

Biserica Armenească, orașele Gherla și Dumbrăveni, bisericile de piatră ale Sucevei, minunate construcții arhitecturale în orașele Moldovei, ale Transilvaniei, din București, Brăila sau Constanța sunt doar câteva dintre urmele lăsate de prezența armenilor printre noi, atestată încă din vremea formării principatelor românești. Armenii au dat României, de-a lungul timpului, personalități de seamă, și multe dintre ele ne marchează viața publică contemporană.

Nu mulți ajungem să îi întâlnim și foarte puțini reușim să îi cunoaștem și să înțelegem ce definește comunitățile de armeni din România. Comunități puternice și active, în continuă mișcare, asumându-și plenar o identitate istorică și culturală clară, vie și răspicat afirmată în pofida vicisitudinilor unei istorii puțin îngăduitoare cu această etnie.

Printre cele mai interesante culturi-diasporă din Europa, îmbinând valorile culturale ale Orientului cu cele ale Occidentului, armenii au dus cu ei, oriunde au ajuns, credința creștină, negoțul, arta țesutului covoarelor, secretul prelucrării pieilor de capră (cordovan), ghiudemul și pastrama, dar și lavashul sau supa de urechiușe. Armenii poartă cu ei și răni deschise de o istorie care le-a fost ostilă și care i-a mânat, secole de-a rândul, să pribegească în lumea largă.

Cea mai dureroasă dintre ele este genocidul armenilor, primul din istoria contemporană a omenirii, al cărui centenar îl comemorează în acest an, pe 24 aprilie.

Muzeul Național al Țăranului Român vă propune o incursiune în intimitatea culturală a armenilor de pe teritoriul României, printr-o serie de evenimente subsumate acestei comemorări:

1. Vernisajul expoziției Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armenească, cu participarea fotojurnalistei Andreea Tănase / Sala Irina Nicolau, vineri, 24 aprilie, ora 16.30.

Expoziția va fi deschisă în perioada 24 aprilie – 24 mai 2015, de marți până duminică, orele 10:00 – 18:00.

2. Concert: recital al artistului armean Artur Shahnazarian / Studioul Horia Bernea, vineri, 24 aprilie, ora 17.30.

Născut în anul 1958, în Armenia, Artur Shahnazarian este absolvent al Facultății de Compoziție, Dirijat și Muzicologie a Conservatorului de Stat din Erevan și membru în comitetul director al Uniunii Compozitorilor din Armenia.

A cules numeroase mostre de folclor armean și, cu sprijinul Cultural Renaissance și lucrând cu mai mulți artiști, a înregistrat Fondul de Aur al muzicii monodice populare și bisericești din Armenia (350 de cântece populare, 80 de melodii instrumentale, 80 de cântece bisericești). A susținut concerte-prelegeri în România, Ungaria, SUA, Franța, Germania, Danemarca și Norvegia.

A publicat multe lucrări științifice despre notația muzicală armenească din perioada medievală – sistemul khaz, culturologie, etnologie, folclor și educație. Printre compozițiile sale muzicale se regăsesc aranjamente muzicale pentru voce, poemul muzical pentru voce Zanghi, compoziții pentru pian și voce, cantata pe motive medievale armenești, ritualul precreștin Navasard pentru orchestră și voce, lucrări pentru pian, muzică corală pe motivele poemului lui Grigor Narekatsi, compoziții pentru orchestră de coarde, cvintetul cu pian, sextetul cu pian, opera-balet David din Sasun, diverse compoziții pentru cor.

Este unul dintre cei mai buni cunoscători ai vieții și activității lui Komitas (pe numele său laic Șogomon Șogomonian), cleric, etnomuzicolog, compozitor, aranjor și interpret care a trăit între 1869 - 1935 și este considerat îndeobște fondatorul școlii naționale de muzică armeană.

3. Lansarea albumului de fotografie Armenians in Romania. The Stories of the People Close to Us de Andreea Tănase / Clubul Țăranului, vineri, 8 mai, ora 18:00.

4. Proiecție de film: Armenopolis, suflet armenesc, regizor Florin Kevorkian / Studioul Horia Bernea, vineri, 8 mai, ora 19:00.

5. Bazar armenesc și expoziția de fotografie Educația armenească occidentală / în curtea interioară, sâmbătă, 16 mai și 23 mai, orele 11:00 – 18:00.

6. Atelier de caligrafie armeană pentru copii și tineri / Școala Satului, sâmbătă, 23 mai, ora 11.

7. Proiecție de film: Armenia – The Land of Noah și From Ararat to Europe / Studioul Horia Bernea, sâmbătă, 23 mai, ora 12:00.

Parteneri:

Uniunea Armenilor din România

Ambasada Armeniei în România

Asociația Muzeul Armean

Arhiepiscopia Bisericii Armene în România

Parohia Armeano-Catolică Gherla