Marţi, 9
decembrie a.c., cu începere de la ora 13.00, în Sala Lapidarium a Muzeului
Național de Istorie a României, din Calea Victoriei nr.12, sect. 3, Bucureşti,
va avea loc lansarea a trei volume ştiinţifice ai căror autori sunt specialişti
care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a
României.
Accesul la eveniment este gratuit.
Cel de al XX-lea volum al periodicului Cercetări Arheologice este rezultatul
preocupărilor profesionale și eforturilor din ultima perioadă, ale colectivului
de arheologi ai instituţiei. Tematica volumului este diversă, acoperind un
interval cronologic foarte larg de la preistorie până la evul mediu.
Volumul
include, prin rapoartele de cercetare arheologică preventivă, studiile
arheologice sau pluridisciplinare şi cele privind istoria arheologiei din
România, informaţii extrem de utile şi interesante nu numai pentru specialişti
ci şi pentru toţi cei interesaţi de aceste subiecte.
Atrag
atenţia excepţionalele rezultate ale cercetărilor din situl hallstattian de la
Tărtăria – Podu Tărtăriei sau cele complexe, pluridisciplinare, din tell-ul de
la Vânătorii Mici – Momâia. Alături de acestea, sunt aduse în atenţia
cititorilor situri, epoci şi fenomene istorice, dar şi date privind relaţiile
dintre diversele comunităţi umane, comerţul, obiceiuri şi comportamente.
Informaţii
puţin cunoscute sau chiar ignorate din istoria cercetărilor arheologice din
România, dar foarte interesante, completează unele capitole ale unei viitoare
și necesare istorii a arheologiei româneşti din perspectiva unora dintre
personajele ce au participat la diverse evenimente şi ale căror opinii văd abia
acum lumina tiparului.
Volumul
Arheozoologia neo-neoliticului de pe Valea Teleormanului, avându-l ca autor pe
dr. Adrian Bălăşescu, reprezintă cea de-a XIV-a apariție din seria Cercetări
Pluridisciplinare a Muzeului Național de Istorie a României. Autorul, dr.
Adrian Bălăşescu, cercetător științific în cadrul instituției amintite, propune
o analiză insolită și originală pentru istoriografia arheozoologică românească,
respectiv un studiu de caz al văii Teleormanului, din perspectiva speciilor
animale crescute și vânate de către comunitățile umane, de-a lungul a aproape
2500 de ani (6200-3700 a. Chr). Volumul va fi prezentat de domnul dr. Dragomir
Popovici, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Național de Istorie a
României.
Descopecoperta
arheozoologiaririle arheologice de pe Valea Teleormanului realizate în ultimii
20 de ani reprezintă un model de cercetare inter- şi pluridisciplinară a
preistoriei locale. Colecţiile mari de resturi faunistice descoperite în
siturile arheologice de pe Valea Teleormanului ce aparțin perioadei
neo-neolitice, reprezintă o sursă de informații importantă despre economia
animalieră și strategiile de subzistență specifice comunităților umane din
timpul culturilor Precriş, Starčevo-Criş, Dudeşti, Vădastra, Boian şi
Gumelniţa.
Acest
valoros studiu interdisciplinar a permis, pentru prima oară în arheologia
românească, surprinderea evoluţiei comunităţilor umane în ceea ce priveste
paleoeconomia animalieră pe un areal destul de restrâns, reprezentat de valea
unui mic râu. Rezultatele obținute în urma acestui studiu au fost comparate cu
alte analize arheozoologice din arealul geografic al Munteniei, dar şi cu cele
din zonele învecinate, încercându-se o integrare a lor în arii geografice şi
culturale mult mai mari şi care depăşesc uneori graniţele actuale ale României.
Astfel, se reușeste într-un mod original prezentarea unei panorame complexe a
evoluţiei economiei animaliere de-a lungul unei perioade de timp semnificative.
Acest
demers științific urmează, firesc, precedentelor volume cu subiecte
arheozoologice publicate în aceeași serie monografică a Muzeului Național de
Istorie a României, marcând o evoluţie matură a modului în care diversele rezultate
ale cercetărilor arheologice pot şi trebuie fructificate. Volumul a fost
realizat în cadrul proiectului de cercetare exploratorie Idei –
PN-II-ID-PCE-2011-3-1015.
Cartea
Instituţii ecleziastice şi sentiment religios în Ţara Românească şi Moldova (secolul
al XVI-lea), având ca autor pe dr. Irina Ene, aparţine unui gen de preocupări
istoriografice mai noi, fiind scrisă de un tânăr reprezentant al cercetării
trecutului ţării noastre. Cartea va fi prezentată de prof. univ. dr. Tudor
Teoteoi.
Tema lucrării
de faţă cuprinde o problematică vastă, două ţări româneşti şi un secol de
analiză, al XVI-lea, unul complex şi plin de transformări structurale şi de
esenţă care compun noua mentalitate despre lume. Conturarea unor portrete de
oameni pioși ai secolului al XVI-lea, laici și mireni, din cadrul elitelor, a
necesitat în preambul o ordonare scolastică, prin prezentarea cadrului
socio–politic, axat în special pe evoluţia instituţională a Bisericii Creştine,
apoi Creştin–Ortodoxe, dar şi a situaţiei politice propriu-zise, specifice
secolului analizat.
Dacă Ţările Române dăduseră măsura potenţialului lor
militar în perioada anterioară, dar cu notabile prelungiri şi în veacul al
XVI-lea, în acest din urmă veac ele au dat şi „măsura pietăţii religioase”,
fapt reiterat altminteri în lucrare. Lucrarea este rezultatul unei cercetări
mai vechi finalizate cu obținerea titlului de doctor, cu mențiunea că unele
capitole au suferit modificări de structură.
Rod al unui
efort considerabil de documentare, dincolo de aspectul analitic, lucrarea emite
judecăţi şi idei nu numai valoroase, ci şi cu caracter de noutate, cu privire
la unitatea moldo-munteană ca bază a unităţii religioase, ierarhia medievală ca
fundament al imitaţiei unor atitudini, fapte sau gesturi, rolul domniei în
acest context, calităţile domnului „bun” faţă de cel „rău”.FPo
Studiul
viitor al numeroaselor aspecte ce ţin de sentimentul religios al societăţii
româneşti din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea va fi însă considerabil
facilitat de contribuţia de faţă, chiar dacă pentru îndelungatul nostru amurg
medieval sporesc în proporţie geometrică sursele, de la limbajul actelor de
cancelarie ori al genurilor literaturii istorice sau religioase, precum
predosloviile ori cărţile populare, până la testamente, inclusiv cele monahale.
Ne referim la veritabila revoluţie ce se întrevede de pe acum în imensul dosar
la a cărui deschidere cartea de faţă întreprinde şi ea un veritabil pionierat.
—
