luni, 9 iunie 2014

Agentia de "stiri bune" - Ecouri galatene




Romania de-altadata


Inscrisuri de toate felurile


Colectii si Colectionari





Nu prea inteleg ce era in mintea Mariei. 
Sa fie atrasa pentru a doua oara de "satir" si nu pe maidan ci la locuinta acestuia...
Ziarul Galatii Noi - 8 martie 1930.


Bine ca Monica e in "afare de orice pericol". 
Poate nici nu stia ca tinctura de iod este de uz extern si nu intern.
Ziarul Galatii Noi - 6 aprilie 1930


Se pare ca-n Galatiul acelui timp bantuia virusul sinuciderilor.
Cred ca "tanara" Catinca n-a baut "suflat" de cupru. Poate sulfat...
Important este insa ca a scapat cu viata. 
Ziarul Galatii Noi - 7 aprilie 1930.


Crucinschi pansat, Mihaila arestat...
Banuiesc ca umbrela avea si maciulie...
Ziarul Galatii Noi - 9 aprilie 1930.

Willy Romer. Viata cotidiana la Berlin




Muzeul Municipiului Bucuresti


Fotografii 1919 - 1933


Bucuresti


10 iunie - 4 iulie 2014





Vernisaj: 

10 iunie, ora 18:00, Muzeul Municipiului Bucuresti, Bd. I. C. Bratianu 2

Invitat special: 

Iosif Kiraly, 

Universitatea Nationala de Arte Bucuresti/Depart. Foto-Video

  Willy Römer si-a inceput cariera in prima agenție de presa germana, Societatea Berlineza de Ilustratie. 
  Intre 1915-1918 a fost soldat, iar dupa intoarcerea la Berlin a preluat Photothek, firma unui coleg. Lucrarile cele mai importante ale lui Römer au aparut in perioada 1905-1935, punctul culminant al carierei sale fiind între 1919-1929. 
  Willy Römer a trait in perioada Republicii de la Weimar si a resimtit in mod direct schimbarile politice de la revolutia din 1918 pana la regimul nazist, pe care le-a documentat fotografic. Römer a fotografiat muzicieni de curte, negustori ambulanti, femei traind mizeria din timpul inflatiei, copii jucandu-se, cozi in fața agentiei de munca, familii duminica in parc si alte scene specifice.
   Obiectul interesului sau a fost Berlinul, un oras mare, afectat de multe schimbari, nu numai pe plan politic.
   Römer a imortalizat aceste imagini ca un adevarat cronicar, astfel incat urmasii sa-si poata face o parere despre Berlinul dintre razboaie, cu viata lui cotidiana atat de pestrita.

   Expozitia este realizata in colaborare cu Kunstbibliothek der Staatlichen Museen zu Berlin si bpk - Bildagentur für Kunst, Kultur und Geschichte.

Pe simezele botosanene




Arta plastica contemporana romaneasca


Corneliu Dumitriu


Galeriile de Arta Stefan Luchian, Botosani


1 iunie 2014



Casele vieților noastre




Lansare de carte


Librăria Humanitas, București


11 iunie 2014




   Despre Casele vieţilor noastre (bestseller Bookfest 2014), lansare de carte, sesiune de autografe şi vernisaj, miercuri, 11 iunie, ora 19.00, pe terasa Green Hours.

   Editura Humanitas vă invită miercuri, 11 iunie, la ora 19.00, la librăria Humanitas din Fundul Curţii (calea Victoriei nr. 120), pe terasa Green Hours, la o întâlnire prilejuită de lansarea cărţii Casele vieţilor noastre la care vor participa Adriana Bittel, Barbu Cioculescu, Dan C. Mihăilescu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Micaela Ghiţescu, Monica Pillat şi Tania Radu. În volum îi veţi regăsi şi pe Ana Blandiana, Antoaneta Ralian, Andrei Pleşu, Gabriela Tabacu, Radu Paraschivescu şi Victor Ieronim Stoichiţă. 
   Cu această ocazie va avea loc şi vernisajul expoziţiei cu fotografii provenite din arhivele personale ale autorilor.
   Casele vieţilor noastre este un proiect iniţiat de arhitect Gabriela Tabacu. Imobile, străzi, blocuri, cartiere reprezentând stiluri şi concepţii arhitectonice sau urbanistice diferite sunt acum privite dinăuntrul locuirii, un înăuntru al afectivităţii şi al memoriei. 
   Trecem pe la Rosetti, prin Mântuleasă, pe Ion Câmpineau, pe Berzei, prin Cotroceni, pe la limita Ferentarilor, apoi cartea ne duce în Braşov, Lugoj sau la Comana, iar timpul porneşte din interbelic, din vila în care a copilărit Barbu Cioculescu. Casele sunt opuse apartamentelor de bloc, curţile răsar fabuloase din amintiri odată cu persoane dragi. 
   "Mărturisesc că am porniri asasine pentru inventatorul <maşinii de locuit>, dl Le Corbusier”, spune Andrei Pleşu, pentru ca, odată ajuns la povestea Taniei Radu să înţelegi că se poate crede şi inversul: "Stau și acum la bloc și am dezvoltat perversiunea de a spune că nu-mi doresc altceva.“
   Unii au mutat doar mobilă, mulţi au trecut prin "locuitul la comun“, au fost chiriaşi şi proprietari, au venit dinspre cartiere marginaşe înspre centru sau au făcut, boem, traseul invers. Zonele de care s-au simţit legaţi prin locuire devin uneori şi o marcă a identităţii. Mahalaua!, îl auzi pe Dan C. Mihăilescu exclamând la începutul poveştii despre casa copilăriei, iar Gabriel Liiceanu îşi inventează numele de cotrocenist.

Copiii descopera mestesuguri traditionale




Muzeul de Etnografie Brasov


Muzeul Etnografic Sacele


editia a X-a, 10 iunie 2014





   Muzeul de Etnografie Brasov va invita marti, 10 iunie 2014, ora 12.00, la evenimentul Copiii descopera mestesuguri traditionale, editia a X-a, desfasurat cu ocazia incheierii activitatii atelierelor pedagogice 2014. 
   Evenimentul va avea loc la Muzeul Etnografic Sacele, din B-dul Brasovului, nr. 153.
Sunteti bineveniti!

duminică, 8 iunie 2014

Adeverinte...adeverinte...




Romania de-altadata


Colectii si Colectionari: Inscrisuri de toate felurile


Un album cat o viata




Cateva petice de hartie care jaloneaza o viata de om.
Asa cum e si cazul lui Ioan (Ion) Sultanovici. 
Sa le urmarim...


22 octombrie 1946.
Din care rezulta ca Ioan a dat examen la C.F.R. urmand a fi angajat in functia 
de impiegat de birou flotant (clasa 6) la Bucuresti.


23 septembrie 1947.
Incepand cu 1 octombrie 1947 este mutat, in "interesul serviciului" la 
Exploatarile Miniere C.F.R. din Filipestii de Padure.


30 octombrie 1948.
La cerere, i se aproba revenirea la Bucuresti.


Spatele "inscrisului" de mai sus. Probabil ca se punea mare accent pe economii....


6 iunie 1950.
Solicitare de angajare intr-o noua incadrare - referent principal.


20 iunie 1950.
Serviciul de Repartizare a Fortelor de Munca raspunde pozitiv...


31 iulie 1951
Caminul de zi Olga Bancic Bucuresti aproba inscrierea la cresa a celor doi copii 
pe care Ioan ii avea (incepand cu...10 iulie !)


10 septembrie 1951.
Schimbare de categorie in incadrare.


17 septembrie 1952.
Moment de cotitura: i se retine din salariu suma de 5 lei; 
contravaloarea unei pompe de flit primita de la tov. Dumitrache Ion.
Sub forma de imprumut si nerestituita.


30 septembrie 1952.
Este trecut, incepand cu 1 octombrie, ca desenator constructii.


14 februarie 1953. 
Obtine autorizatia de a purta uniforma tip C.F.R.
Semne distinctive: "epolet cu bordura lata de fir alb cu doua stele albe".


16 septembrie 1953.
Din care aflam ca are salariul (din 1 august) 
de 575 lei.


25 septembrie 1953.
Autorizatie pentru competenta 
"de a verifica pe teren a datelor ce sunt in legatura  cu sobele si banci(le)
 depozitate pe diferite statii..." 


19 aprilie 1954.
Marire de salariu (incepand cu 1 februarie) ajuns acum la 625 lei.


Un document intrat in premiera in colectie.
Dovada de recensamant - 21 februarie 1956.


28 februarie 1956.
Moment dificil; i se comunica imputarea unei serviete de piele (40 lei) 
gasita lipsa la inventar.


29 octombrie 1960.
Salariul tarifar lunar i-a ajuns la suma de 1050 lei.


Document usor contradictoriu.
Sus in stanga apare anul 1966, la semnatura este modificat in 1970.
Oricum aflam ca la acea data, 3 decembrie salariul ii era de 2100 lei.
Si ca era chirias...la IAL.


1 martie 1970.
Cam aceiasi bani...


7 octombrie 1971.
Inca o sutica...


1 martie 1973.
Situatie stationara...


17 mai 1976.
Incepand cu 1 aprilie are salariul de 2800 lei. Si nu cred ca a fost o pacaleala.

***Deocamdata ma opresc aici. 
Sper ca in scurt timp sa rezolv problema scannerului si sa va pot astfel
 prezenta alte documente din care veti afla mult mai multe despre
Ioan Sultanovici. 




Asa cum a fost




Romania de-altadata


Colectii si Colectionari


Inscrisuri de toate felurile


Targul International Bucuresti 1970



Va voi prezenta mai jos o brosura editata de catre 
Agentia Centrala de Turism Carpati 
si Agentia Internationala de Turism Bucuresti
Era perioada "anilor buni" cand Ceausescu si, pot spune, Romania erau "pe cai mari".
Intre invazia Cehoslovaciei din august 1968 si "tezele" de la Mangalia din iulie '71.

Eram mai deschisi catre lume, mai permisivi, 
cateodata parca mirosea si a un pic de libertate...



Textul este scris in limba franceza 
si nu cred ca cititorii mei vor avea vreo dificultate speciala in a-l intelege.


As zice stipulari de bun simt.


Trebuie sa recunoastem, conditii foarte avantajoase pentru participanti.



Ce vremuri, ce tarife !


O oferta destul de variata, la preturi care acum ne par aproape fanteziste.
E drept, de-acum 44 de ani !



Intr-un fel, o lista cu restaurantele si barurile "de calitate" din acea perioada.
De notat existenta a numai putin de 4 baruri de noapte care functionau in Capitala.
Cu timpul, numarul acestora avea sa scada.


O lista cu birourile ONT din strainatate.
Eu n-as mai garanta nici pentru adresele prezentate si, cu atat mai putin, 
pentru numerele de telefon indicate...