Targul de Florii

Muzeul National al Taranului Roman

Bucuresti

11 - 13 aprilie 2014

   Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat și alte obiecte frumos meșteșugite vor putea fi tocmite și târguite de vineri, 11 aprilie, până duminică, 13 aprilie, la Muzeul Național al Țăranului Român.

   Olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, pielari, rudari, iconari, dar și încondeietoare, țesătoare, cusătorese, împletitoare, din toate zonele țării, se vor aduna în curtea Muzeului de la Șosea, la Târgul de Florii.

   Sunt prezenți pentru prima dată la târgul de la oraș, cu ouă încondeiate, meșterii suceveni: Elena Torac și Irinel Parasca. Din Basarabia vin meșterii Natalia Cangea, cu împletituri, Ruslan Scutelnic, cu ceranică și Ludmila Girlovan, cu lucruri cusute cu mărgele.

   Puteți târgui de-ale gurii: cozonaci, cofeturi din Teleorman, turtă dulce de Harghita, kürtös kalács, mere din Maramureș, halviță, miere de albine și lăptișor de matcă, polen și propolis, ierburi de leac, pălincă de Bihor și dulceață.

   Prin târg: demonstrații de încondeiat ouă și muzici tradiționale.

   Duminică, 13 aprilie, de la 10.30 la 11.30 și de la 12.00 la 13.00, la Atelierul de Creativitate, BluParty și Irina Latiș organizează Cosițe Urbane – atelier de împletit cosițe de păr, dedicat mamelor și fiicelor. Costul unui atelier este de 25 de lei pentru o pereche, mamă și fiică.

   Târgul de Florii este deschis de vineri, 11 aprilie până duminică, 13 aprilie 2014, între orele 10:00 și 18:00, la Muzeul Național al Țăranului Român.

Preț bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari).

Poetica luminii

Arta plastica contemporana romaneasca

Leon Vreme

Galeriile Caminul Artei, Bucuresti

11 - 25 aprilie 2014

    După o bogată carieră de aproape 60 de ani, după zeci de expoziţii în Elveţia, Germania, Austria, Italia sau România, pictorul Leon Vreme se prezintă pentru prima dată publicului din Bucureşti cu o expoziţie personală care va reuni cicluri de lucrări realizate începând cu anii '70.

    Expoziţia de pictură Poetica luminii a pictorului Leon Vreme va putea fi văzută la Centrul Artelor Vizuale – Galeriile Căminul Artei, parter, din 11 aprilie. Vernisajul va avea loc vineri, 11 aprilie, ora 18:00, în prezentarea criticului de artă Alexandra Titu:

    "Leon Vreme aparţine unei generaţii de artişti care au debutat sub semnul eliberării imaginii şi demersului creator de constrângerile mimesisului – cu toată presiunea ideologică a unei estetici realiste, rămase exterioare şi, dincolo de destinul social, lipsită de efect. (...)

    Concentrat asupra picturii – cel mai bogat câmp pentru explorarea culorii ca materialitate, ca substanţialitate filtrantă, ca opacitate cu funcţie sintactică şi ca transparenţă, Leon Vreme elaborează o tehnică complexă a suprapunerii de straturi de materie cromatică, zgrafitate, suprapuse peste aceste accidente de relief incizat şi cumulativ, de ştergeri şi accentuări care îi permit să dezvolte o poetică a luminii conţinute, iradiante de dincolo de ecranul substanţial. (...)

Contraste temperate, subtile, de cald/rece, predilect violeturi sau tonuri grizate de albastru, oranjuri, galbenuri şi ocruri luminoase, susţin discursul cromatic.

   Regimul luminii, care cum am semnalat deja nu vine dintr-o sursă exterioară materiei relevă rolul determinant al substanţialităţii suport al armonicei compoziţii cromatice, coerenţa deja asigurată de registrul spaţial al compoziţiei, rezultând din cel mai superficial strat de culoare care temperează intensitatea accidentelor vizuale susţinute de relieful discret tridimensional, şi asigură un mister întru totul pictural, fără investiri semantice suplimentare.” (Alexandra Titu).

    Expoziţia de pictură Poetica luminii a maestrului Leon Vreme rămâne deschisă la Galeriile Căminul Artei, Bucureşti, în perioada 11 - 25 aprilie 2014.

Marile carti mici

Muzeul Casa Muresenilor

Expozitie de carti miniaturale

Casa Stefan Baciu, Brasov

1 aprilie - septembrie 2014

  Consiliul Județean Brașov și Casa Ștefan Baciu vă invită marți, 1 aprilie 2014, ora 13,00, la deschiderea expoziţiei Marile cărți mici, curator Bianca Micu. 

  Vizitatorii sunt invitaţi să descopere o colecţie de 38 de cărţi în miniatură, din patrimoniul Muzeului Casa Mureşenilor Braşov.

  Create iniţial pentru a putea să ne însoţească în toate călătoriile noastre fără a ne îngreuna valizele, cărţile în miniatură au devenit mai populare către sfârşitul secolului al XIX-lea, luând forma dicţionarelor, povestirilor religioase dar, mai ales, a ghidurilor turistice. Realizarea lor a reprezentat o adevărată dovadă de măiestrie atât din partea tipografilor cât şi din partea gravorilor.

Expoziţia va fi deschisă în perioada aprilie – septembrie 2014.

Vă așteptăm.

Ultimul albastru

Centrul Cultural Dunarea de Jos, Galati

Lansare de carte

Costel Crangan

4 aprilie 2014

Portrete de Horia Cretulescu

Muzeul Militar National Regele Ferdinand I

Bucuresti

3 - 25 aprilie 2014

***Vernisaj: 3 aprilie 2014, ora: 13:00.

Concert si agapa de Florii

Diaspora romana

Biserica Sfantul Dimitrie cel Nou, Montreal, Bucuresti

13 aprilie 2014

***Mihaela Serban

Exponatul lunii

Muzeul Judetean Teleorman

Zarul antic

Alexandria

1 - 30 aprilie 2014

   Muzeul Judeţean Teleorman vă invită marţi, 1 aprilie 2014, ora 11.00 , la inaugurarea EXPONATULUI LUNII APRILIE.

   Pentru perioada 1- 30 aprilie 2014, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de Zarul antic

   Zarul antic a fost descoperit pe şantierul arheologic de la Cetate Zimnicea în anul 1975, în nivelul cultural geto-dac. Are o formă de cub cu muchiile aproximativ egale. Unele feţe sunt uşor bombate, iar colţurile sunt rotunjite. Este confecţionat dintr-un lut foarte fin, uşor lustruit mai ales în zona colţurilor. Pe cinci dintre feţe sunt prezente puncte incizate, de la unu la cinci, acestea fiind poziţionate ca la zarurile moderne. În mod ciudat, semnul pentru cifra şase lipseşte, partea ce îi corespunde nu este însemnată şi nu poartă nici alt marcaj.

   Primele zaruri au fost descoperite în Egipt, pe locul vechii capitale de la Teba şi au fost datate în jurul anului 1500 î. Chr. Pe teritoriul ţării noastre au parvenit pe linia tradiţiei greco-romane.

Cele mai vechi referinţe se găsesc în operele lui Homer. Pictarea pe vasele ceramice a celor doi eroi din Iliada: Ahile şi Aiax jucând zaruri era o temă frecvent folosită în perioada sec. VI – V î. Chr.

   Grecii foloseau trei sau patru zaruri, pe când romanii doar două. Toate erau amestecate într-un vas şi apoi aruncate de la o anumită înălţime. Înaintea lor se foloseau astragale de la ovicaprine sau bovine. În antichitate aruncarea a doi de şase se numea : aruncarea Afroditei.

   În lumea romană, teoretic, toate jocurile erau interzise cu excepţia celor jucate la circ sau la curse. Totuşi, se jucau zaruri peste tot: la băi, în circuri, în taverne, sau în forum. Treptat, jocurile au devenit o aşa de mare problemă încât au fost restricţionate de conducerea romană. Se făcea o excepţie notabilă de sărbătoarea Saturnaliilor când erau permise alături de alte manifestări. Cu toate acestea, chiar şi împăraţii romani le practicau, sfidând legile.

   Din lumea romană, zarurile au trecut şi la populaţiile vecine, cum ar fi goţii. Exemplare din spaţiul lor cultural au fost descoperite şi pe teritoriul României.

   În lumea romană se jucau următoarele jocuri cu zaruri: tesserae – joc cu zaruri ce aveau doar patru feţe, agitate într-un vas, tabula (Alea) - stămoşul jocului de table, duodecim scripta (12 linii) – se juca pe o tablă cu zaruri aruncate dintr-o cupă de lemn sau din ceramică.

   Amintim şi alte jocuri care, deşi nu se jucau cu zaruri, au fost larg folosite în lumea romană: arşice – era unul dintre cele mai populare jocuri, existent şi la greci, latrunculi – asemănător şahului modern, calculi – se desfăşura pe o placă asemănătoare cu cea de latrunculi, se juca cu pietre albe şi negre şi felix sex ori terni lapilli dar care nu se ştie cum se jucau.