Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica
Gabriela Stoica
Expozitia: MIMICRY
Venetia, Italia
3 iulie 2013
Revenirea
la conceputul de mimesis ca proprietate fundamentală a omului este mai
evidentă în teoriile lui Walter Benjamin, în care mimesis permite o
identificare cu lumea externă, o similitudine între sine și Celălalt
(Walter Benjamin, On the Mimetic Faculty, Reflections, 1986).
Acest
termen pare a fi un termen psihanalitic preluat de la Freud unde
identificarea nu se bazează pe o imitare ca atare, ci pe un moment
inconștient al asimilarii psihice (Sigmund Freud, The Interpretation of
Dreams, 1900).
Complexitatea tematicilor și metodologiilor in
studiul culturii permite termenului de mimesis să se detașeze de la
înțelesul antic, modificându-l considerabil și oferindu-i noi
perspective de analiză. Mimetismul sau mimema este definit ca fiind
rezultatul unei acțiuni, iar mimesis, acțiunea în sine. Multi autori se
raportează la procesul mimetic ca referință la Celalalt în curs de a
face trimitere la similitudine.
Mimicry presupune o paralelă
între studiul antropologic social și cultural al măștilor venețiene din
secolul 18 și practica artistică contemporană ca modalitatea de
expresie artistică asumată critic. Proiectul artistic încadrează o serie
de lucrări în care masca are sens de identificare cu un Ideal generat
de societate, de a deveni sau de a se identifica cu Celălalt, element
de camuflare socială sau sexuală, depersonalizare sau obiect fetișist.
