Biblioteca Națională a României
București
15 decembrie 2021 - 31 martie 2022
Comunicat de presă
Expoziția este deschisă publicului în perioada 15 decembrie
2021 – 31 martie 2022 și poate fi
vizitată în spațiul Dealul Spirii, situat la mezaninul Bibliotecii Naționale a
României. Intrarea este liberă.
Miercuri, 15 decembrie 2021, în spaţiul expoziţional Dealul
Spirii, mezanin, se deschide expoziţia Drumul de fier - un simbol al
modernității. Repere din istoria căilor ferate române (1869-1939) reflectate în
colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României.
Din 1830, anul în care inginerul englez Robert Stephenson a
inaugurat prima linie de cale ferată pentru călători şi marfă între Manchester
şi Liverpool, care utiliza locomotiva cu aburi ca mijloc de propulsie a
vagoanelor, revoluţia industrială a primit unul dintre cele mai puternice
instrumente de dezvoltare, iar călătoria
pe drumurile pe uscat a cunoscut o transformare radicală. Construcţia de căi
ferate a pus în mişcare capitaluri importante, care au conectat regiunile de
exploatare a resurselor naturale cu zonele de prelucrare industrială şi cu
porturile fluviale şi maritime. Calea ferată a fost un simbol al încrederii în
puterea ştiinţei şi a progresului, al dezvoltării economice şi al comerţului,
dar şi al conexiunilor între oameni şi idei, în acel secol XIX al
naţionalităţilor. În discursul ținut în 19/31 octombrie 1869 de primul ministru
Dimitrie Ghica pe peronul gării din Giurgiu, la inaugurarea oficială a liniei
Bucureşti-Filaret – Giurgiu, acesta a
spus: ”Gradul de civilizație al unui popor se măsoară prin numărul kilometrilor
căilor sale ferate”.
Expoziţia urmăreşte, din punct de vedere cronologic,
momentele definitorii ale istoriei și evoluţiei căilor ferate în România:
începând cu anul 1869, odată cu construirea primei linii de cale ferată de la
Bucureşti la Giurgiu, apoi cu anul 1881, când a fost deschisă linia
Buzău-Focşani-Mărăşeşti, prima linie realizată integral de inginerii români,
urmând inaugurarea în anul 1895 a
Podului de la Cernavodă, creație impresionantă a corpului de ingineri români
conduși de Anghel Saligny. Podul este prezentat prin spectaculoasele fotografii
ale fotografului Franz Duschek fiul, realizate după finalizarea sa. Discursul
vizual este completat cu articole din presa vremii care au prezentat aceste
momente şi importanţa lor în rândul societăţii româneşti
Primul Război Mondial a provocat pagube însemnate căilor ferate române,
remediate cu mari sacrificii în perioada interbelică. Într-o fotografie,
realizată în 1917 de Serviciul Fotografic al Armatei, sunt ilustrate distrugerile
şinelor de cale ferată la Mărăşeşti, în urma exploziei unui obuz de calibrul
210 mm.
Perioada interbelică a fost marcată de eforturi de
reconstrucţie şi extindere a reţelei de cale ferată în România Mare, de
uniformizare a tipurilor de ecartamente, diferite din cauza infrastructurii
preluate de la sistemele feroviare din care au făcut parte provinciile alipite
după Marea Unire. Producerea materialului rulant în ţară a devenit o
prioritate, astfel că, în 1926, Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa au produs
prima locomotivă cu abur pentru C.F.R. şi din 1931 la ”Fabrica românească de
mașini, ateliere de reparat locomotive și vagoane ing. N. Malaxa et comp.” au
fost produse automotoare echipate cu motoare Diesel. Dintr-un album al
inginerului şi fotografului Stelian Petrescu, este expusă fotografia unei hale
de la fabrica de locomotive Malaxa.
Gara de Nord din București în perioada interbelică apare în
fotografiile lui Iosif Berman, W. Weiss și Al. Petit. Iosif Berman, prin natura
meseriei sale de fotoreporter, a fost un pasionat călător cu trenul, iar
obiectivul aparatului său de fotografiat s-a îndreptat către surprinderea
tipologiei pestriţe a călătorilor din trenurile personale de la clasa a III-a,
a gărilor de provincie, ilustrând cu aceste instantanee articole publicate în
ziarele vremii. Câteva dintre acestea pot fi văzute în expoziţie într-un
foileton al scriitorului şi jurnalistului F. Brunea-Fox publicat în ziarul
Dimineaţa din 1933.
În expoziţie, un ultim eveniment al istoricului căilor
ferate din România este reprezentat printr-o pagină din ziarul România din 11
iunie 1939, un număr special dedicat marcării serbărilor Ceferiadei, jubileul
de 70 de ani de la deschiderea primei linii de cale ferată construite în
România, ocazie cu care s-au inaugurat stadionul din Giuleşti şi Muzeul C.F.R.
Informația istorică este completată de o cronologie
sintetică a evoluţiei căilor ferate române, de la primele propuneri de acordare
a unor concesiuni pentru realizarea unor drumuri de fier în provinciile române,
până în 1939.
O componentă a expoziției dedicate drumului de fier este
reprezentată de o selecție de cărți poștale ilustrate, albume de fotografii şi
alte documente din Colecțiile Speciale care sunt expuse în format digital,
pentru a completa tabloul căilor ferate.
Curatori: Adriana Dumitran şi Mihaela Manolache,
Serviciul Colecţii Speciale, Biblioteca Națională a României
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu