luni, 20 septembrie 2021

Eroul și sportivul Vasile Scârneci

 


Muzeul Etnografic Gheorghe Cernea 


Rupea 


21 septembrie - 9 octombrie 2021




    Marcãm astfel 125 de ani de la nașterea unuia dintre eroii Cohalmului și aducem în fața publicului obiecte personale ale acestuia. Expozitia a fost realizata cu sprijinul Retromil Braşov, prin implicarea domnului Florin Şerban şi poate fi vizitatã în perioada 21 septembrie - 9 octombrie 2021, de marți pânã duminicã în intervalul orar 9:00 -16:00.

   Vasile Scârneci s-a născut  la 20 septembrie 1896 în orașul Rupea, din părinții Vasile Scârneci și Bucura Danciu. Primul război mondial i-a oferit șansa de a ajunge ofițer al armatei române, fără a avea studii militare. În anul 1916, luptă în  linia întâi a frontului ca soldat voluntar în Regimentul 3 Vânători de munte, unitate de elită a armatei române.  În 1918 devine sublocotenent activ. Șansa i-o oferise războiul și el a fructificat-o printr-un comportament exemplar pe câmpul de luptă. Alături de armata Vânătorilor de munte a trăit entuziasmul general al înfăptuirii României Mari la 1 decembrie 1918. Cariera militară a lui Vasile Scârneci continuă și după Unire.

    În 30 de ani de carieră militară și-a consemnat notele de pe front în jurnale: ”...am scris pentru memoria ostașilor care  s-au săvârșit, au căzut cu fața la dușman. Cei care vor urma după noi știu că am luptat pentru slăvirea Patriei și a Neamului”. În jurnalul său scria la 20 septembrie 1941: „Împlinesc astăzi 45  de ani. Ani de multă trudă, dar și cu multe bucurii. Mă gândesc unde voi mai fi în al 46-lea an, dacă voi mai fi. Am înjghebat o frumoasă gospodărie, ajutat cu multă dragoste, răbdare și pricepere de către scumpa mea soție Mioara, care s-a privat de multe, multe bunuri, pentru ca alături de mine să avem o bătrânețe fericită, copiilor Radu și Anca, să le asigurăm o viață mai ușoară, mai tihnită ca a noastră (...). Tot astăzi Răducul meu drag împlinște și el 15 ani”.

   A făcut tot ce i-a stat în putință pentru a-și conserva memoriile. Și-a îngropat caietele de notițe de pe front în grădina casei pentru a le feri de confiscare. Și-a dorit ca amintirile sale  să rămână vii și după moartea sa.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu