Lansare de carte
Clara Mărgineanu
Muzeul Național al Literaturii Române, București
4 iulir 2021
Muzeul Național al Literaturii Române vă invită duminică, 4
iulie 2021, ora 14:00, în Grădina MNLR din Str. Nicolae Crețulescu 8, la
evenimentul de lansare a volumului de poezie Dezmărginiri, de Clara
Mărgineanu, apărut postum la Editura Semne. Participă: Maria Gheorghiu,
Luminița Tucă, Ovidiu Mihăilescu, Catia Maxim, Martha Maria Mocanu, Vanghele
Gogu, Alexandru Turcu, Radu Crăciunescu, Andrei Novac. Moderator: Loreta Popa.
Clara Mărgineanu s-a născut la 4 iulie 1972, la București.
Licenţiată în arte la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi
Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti (Facultatea de Film, secția
Comunicare audiovizuală), a debutat cu poezie în revista Luceafărul, în 1991. A
publicat 10 volume de versuri, între care Sărmanele Duminici, Pariu pe
prietenie, Prizonierul libertății, Uși zidite în alt destin, Dans cu
pumnalul în inimă, Măștile Cleopardei, Sărutul femeii poem. A publicat, de
asemenea, volume de interviuri și publicistică. Realizator de emisiuni
culturale la TVR între anii 1995 și 2013, unde a realizat interviuri,
reportaje, documentare, era membru al Uniunii Scriitorilor din România, secţia
Poezie, al Uniunii Cineaştilor din România, secţia regie film şi TV, și al
Uniunii Artiștilor și Realizatorilor de Film. În 2019, în cadrul Festivalului
Internațional de Poezie București, organizat și găzduit de Muzeul Național al
Literaturii Române, Clara Mărgineanu a lansat volumul bilingv de poezie Femeia
albastră – Blue woman, apărut la Editura Semne, în traducerea lui Adrian
George Sahlean.
Om de cultură convins că dincolo de zgomotul surd al lumii
există încă valori spirituale şi morale, Clara Mărgineanu simțea că vede lumea
mai bine din spatele camerei de filmat. Mărturisea că rădăcinile ei erau "în
scâncetul primordial al lumii, undeva, dincolo de dincolo, nici nu încerc să
aflu. Prezentul, în focul bucuriei de a fi vie, de a crede în normalitate,
iubire şi prietenie".
În ultimii ani de viață prietenii au urmărit-o trecând prin furcile caudine ale destinului ei. "Sunt spirite care trăiesc în lumina unui fulger și, chiar dacă trăiesc mai puțin, impregnează mai puternic locurile, oamenii, cuvintele. Pot să spun că a fost un model de claritate, de clarificare pentru cei care au cunoscut-o și care au știut să se apropie de ea și să interacționeze cu ea. Avea un anume fel de sensibilitate, era foarte ușor de rănit, de îndepărtat, de pierdut din anturaj și tocmai de aceea cred că va rămâne una dintre poetele mari ale acestei țări. Clara avea un fel foarte aspru de a-și alege cuvintele, poemele ei sunt cumva mai acide. Scria cu sânge, scria cu sens, cu o mare sevă verbală", mărturisește Ovidiu Mihăilescu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu