Muzeul Dunării de Jos
Călărași
1 - 31 iulie 2020
Muzeul Dunării de Jos Călăraşi vă propune pentru aceasta
lună o piesă inedită, cu dubla reprezentare a unei divinităţi a pantheonului
greco roman- Nemesis. În mitologia greacă era cunoscută drept zeiţa răzbunării,
care pedepsea crimele, asigurând echilibrul dintre bine şi rău prin aplicarea
principiului Nimic prea mult ce apare pe frontispiciul templului din Delphi.
Zeiţă a norocului şi a ghinionului, ea veghea destinul
tuturor şi se îngrijea de păstrarea măsurii în toate, pedepsind orgoliul
excesiv şi îndrăzneala umană de a-ţi depăşi condiţia cosmică.
Romanii au preluat cultul grec pentru Nemesis, transferând
asupra ei atributele zeiţei locale Fortuna, devenind astfel, patroana
generalilor imperiali şi a gladiatorilor.
Piesa a fost
descoperită în anul 2005, în cadrul cercetărilor sistematice de la Durostorum-
Ostrov(Ferma 4) de colegul nostru Dan Elefterescu.
Statueta este realizată din pastă de lut foarte fină, de
culoare galben- cărămizie, densă, având H=14,4cm, l=5,5cm, fiind goală pe
dinăuntru.
Lucrată în stil
provincial roman, piesa datează din sec. II-III p.Ch. În cadrul grupului
statuar, sunt reprezentate busturile a două personaje feminine, cu aspect de
hermă, identice, aşezate pe un tron. Pentru obţinerea lor a fost folosit acelaşi tipar.
In diversele
reprezentări de pe alte artefacte romane descoperite în ţară (Tomis, Apulum,
Sarmisegetusa) Nemesis este înfăţişată ca o femeie serioasă, cu un bici, o
sabie, o pereche de hăţuri sau o balanţă în mâna stângă.
Expusă în cadrul
expoziției de bază de la Secţia Arheologie a Muzeului Dunării de Jos Călăraşi
(nr. inv. 56249) ea poate fi vizionată zilnic conform programului de vizitare
(L-V, 8-16/ S-D, 9-17).
Bibliografie: D.
Elefterescu, The supply of ceramic goods in Dacia and Lover Moesia: imports and
local developments, Cluj- Napoca 2018, 323.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu