Muzeul Județean Teleorman
Alexandria
1 - 28 februarie 2019
Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în
subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită de vineri, 1 februarie a.c., la deschiderea Exponatului Lunii Februarie.
Pentru perioada 1 – 28 februarie 2019, Muzeul Judeţean
Teleorman propune publicului vizitator un obiect ce face parte din patrimoniul
etnografic al instituției noastre, colecţia textile. Este vorba de o Catrință ce datează din perioada 1901-1925, provenind dintr-o donație făcută muzeului
nostru în anul 2002.
Catrința este o piesă de port popular femeiesc, cunoscută în
zona Teleormanului sub numele de boscea sau zuvelcă (zăvelcă). Zuvelca se purta
mai ales în zilele de lucru, iar bosceaua era o piesă de sărbătoare. Bosceaua
este piesa care îmbracă corpul femeii de la talie în jos, fiind purtată
pereche, peste cămaşa cu poale, una în față, alta în spate, legate în talie cu
șnururi împletite din lână, peste care se puneau bete.
Bosceaua sau catrința, ce face obiectul Exponatului Lunii,
este o piesă dreptunghiulară alcătuită dintr-o singură foaie de țesătură, cu
lăţimea de 40 cm şi lungimea de 102 cm, fiind confecționată din bumbac și lână,
în războiul de țesut, țesută în două ițe, cu alesături în porțiunile cu decor.
Pe margini acest gen de piese sunt festonate manual, ca și piesa de față. Ceea
ce dă reprezentativitate acestei piese este decorul, care este prezent pe
întreaga suprafață sub formă de vărgi precum și sub forma unor registre
decorative cu motive florale stilizate. La poale, un grup compact de motive
decorative formează pragul, care este destul de lat, și este compus din
motivele numite "pomul vieții” și "floare cu vrej”. Aceste ornamente florale
sunt de tip mai nou și se află în alternanţă cu geometricul cu care se
întrepătrunde. La piesele mai vechi şi mai ales la cele bătrâneşti, decorul
constă doar într-un prag îngust de motive geometrice, care cu timpul evoluează,
în sensul că devine din ce în ce mai lat şi întreaga suprafaţă a piesei este
decorată cu alte registre înguste.
Pomul vieţii, reprezentat integral în ornamentul acestei
piese, face parte din grupul de motive al copacului, motiv des întâlnit în arta
populară românească, motiv aureolat de legende şi simboluri în gândirea
populară. El trăieşte ca orice fiinţă şi e posesorul unor spirite bune sau al unor
forţe malefice. Motivul "pomul vieții” este simbol al rodniciei sau adăpost al
diavolului (socotit astfel, se explică de ce Sf. Ilie trăzneşte copaci). Acest
simbol ia diverse înfăţişări în ritualul obiceiurilor ţărăneşti precum şi în
reprezentările artistice de pe obiectele de lemn, ceramică, textile.
Culorile folosite la confecționarea acestei boscele sunt
roșul la fond, apoi decorul este dat de alb, verde închis și deschis, galben,
bleumarin, portocaliu, roșu, grena. Acestea au fost obţinute pe cale naturală
din sucurile conţinute de frunzele, florile, fructele, tulpinile sau rădăcinile
unor plante, care prin metode simple se fixează pe fibrele textile.
Piesa prezentată este foarte importantă pentru muzeul nostru
deoarece nu avem în colecția de etnografie decât două boscele decorate cu
motivul "pomul vieții”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu